Prebioticele, esenţiale pentru o digestie bună

Fibrele nedigerabile (prebioticele) din unele alimente asigură un mediu optim pentru dezvoltarea sau activitatea unui număr de microorganisme care constituie microflora intestinală normală a colonului, îmbunătăţind starea de sănătate a organismului.

O alimentaţie echilibrată, care să conţină şi cantităţi suficiente de fibre nedigerabile, asigură menţinerea unei microflore intestinale normale la nivelul tubului di-gestiv. O alimentaţie cu cantităţi insuficiente de fibre explică apariţia disbacteriozelor intestinale, care se manifestă prin balonări, formare în exces de gaze, constipaţie, infecţii intestinale. La sugari şi copiii mici, apariţia disbacteriozelor intestinale poate avea repercusiuni asupra dezvoltării fizice şi psihice (stagnarea creşterii în gre-utate, labilitatea sistemului nervos, scăderea capacităţii de apărare a sistemului imunitar).

Relativ recent a fost definit termenul de "prebiotice", prin care se înţelege acele ingrediente alimentare nedigerabile (fibre alimentare sau suplimente alimentare) ce au efecte benefice asupra organismului prin stimularea selectivă a creşterii sau activităţii unor bacterii care există în mod normal în colon. Prebioticele nu trebuie confundate cu probioticele.

Prebioticele sunt fibre nedigerabile care asigură un mediu de dezvoltare optim pentru microorganismele microflorei intestinale normale de la nivelul tubului di-gestiv, în timp ce probioticele aduc bacterii de tip lactobacili şi bifidobacili, care vor coloniza colonul şi sunt absolut necesare pentru o digestie normală.

Există multe tipuri de compuşi nutritivi care au dovedit că prezintă efecte prebiotice, dar cele mai cunoscute sunt prebioticele de tip inulină (n. r. - glucidă asemănătoare cu amidonul, care se găseşte în rizomul unor plante).

Surse de prebiotice sunt unele alimente şi unele suplimente alimentare. Surse naturale de prebiotice sunt legumele, cerealele şi fructele, de exemplu: ceapa, prazul, sparanghelul, cicoarea, guliile, bananele, rădăcinile de sfeclă, rădăcinile de păpădie, seminţele de migdale, diferite verdeţuri, cereale (grâu, orez, ovăz), soia. Totuşi, administrarea în exces a prebioticelor poate conduce la fenomene digestive nedorite (colite de fermentaţie).

Prebioticele favorizează înmulţirea bacteriilor intestinale ale microflorei normale a intestinului, ceea ce determină un efect inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor patogene, prevenind infecţiile intestinale. Mai mult, prebioticele prezintă capacitate adsorbantă, reţinând pe suprafaţa lor diferite substanţe care, astfel, nu se mai absorb de la nivelul intestinului (aşa cum sunt colesterolul, o parte din acizii graşi şi diferite toxine cu potenţial cancerigen).

Studiile realizate până în prezent au demonstrat un efect favorabil asupra evoluţiei sindromului de intestin iritabil, ca urmare a administrării unei diete cu conţinut îmbogăţit de prebiotice, timp de 3 săptămâni. Administrarea, timp de două săptămâni, a unei diete îmbogăţite în prebiotice a determinat reducerea simptomatologiei de tip dispeptic la pacienţii cu colită ulcerativă acută, iar o dietă similară timp de 3 săptămâni a îmbunătăţit evoluţia la pacienţi cu boala Crohn. Rezultatele acestor studii sugerează că prebioticele prezintă o acţiune imunomodulatoare şi de iniţiere a meca-nismelor de citoprotecţie la nivelul mucoasei intestinale.

La copii, administrarea de formule de lapte îmbunătăţite cu prebiotice a determinat scăderea frecvenţei episoadelor de infecţii acute la nivelul tractului respirator superior, reducerea frecvenţei episoadelor diareice, îmbunătăţirea consistenţei sca-unului, concomitent cu creşterea frecvenţei eliminării scaunului, reducerea nivelurilor de bilirubină din sânge.

Acţiunea sinergică a probioticelor (alimente care conţin bacterii de tip lactobacili sau bifidobacili) şi a prebioticelor (fibrele nedigerabile din unele alimente) la nivelul mucoasei intestinale asigură funcţionarea echilibrată a sistemului digestiv.