Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Răspundem cititorilor: Sucurile de legume şi grâul germinat combat astenia
Violeta S., jud. Timiş: „Ce recomandă terapia naturistă în cazul asteniei de primăvară?“
Prof. Constantin Milică: Cel mai simplu tratament de primăvară constă din consumul zilnic a 8-12 tije crude de la florile de păpădie, care asigură o bună protecţie împotriva dezechilibrelor psihice şi glandulare. Se poate folosi şi tinctura din rădăcini de păpădie (15-20 picături de 2-3 ori pe zi, diluate în 100 ml apă), care este un aromatic-amar cu efecte revigorante. Cu efecte foarte bune este indicat un amestec din flori de tei, herba de sunătoare, cimbrişor, măghiran, sovârf, salvie şi talpa-gâştei din care se prepară o infuzie, consumând zilnic câte două ceaiuri calde între mese şi unul la culcare, timp de trei săptămâni. Acţiuni recunoscute au şi infuziile din frunze de anghinare, mentă, roiniţă, busuioc, soc, mur, zmeur, coacăz negru şi decocturi din fructe de anason, fenicul, măceşe, păducel, coji uscate de mere, rădăcini de valeriană şi conuri de hamei. În paralel, se vor lua câte 30 de picături, de două ori pe zi, din tinctură de valeriană, ienupăr şi păducel, în părţi egale, sirop de cătină şi bitter suedez. În fiecare seară, timp de 15-20 zile, se recomandă băi calde, în care se toarnă infuzii sau uleiuri eterice din flori de lavandă, iasomie, trandafir şi tei, frunze de roiniţă, mentă, muşcată, herba de busuioc, salvie, cimbru de cultură şi rădăcini de obligeană. La ieşirea din baie are efecte bune un masaj cu uleiuri esenţiale din plante aromatice, mai ales la nivelul tâmplelor şi pe coloană. O atenţie deosebită se va acorda alimentaţiei complete, care să contracareze carenţele frecvente în vitaminele B, C, D, E, în acizi graşi (linolenic) şi în unii aminoacizi esenţiali, care participă la sinteza proteinelor din corp. Se va apela la efectele benefice ale salatelor de crudităţi (urzici, spanac, pătrunjel, varză, ceapă, usturoi), cunoscute ca excelente vitaminizante şi mineralizante. Trebuie crescut consumul de lactate (lapte, iaurt), sucuri de legume (morcov, ţelină, sfeclă roşie, ridichi negre), grâu germinat, seminţe de dovleac, in şi susan, nuci, pâine integrală, ulei de soia, supe din fulgi de ovăz îndulcite cu miere de albine şi boabe de ienupăr amestecate cu propolis şi polen. De asemenea, se vor consuma multe fructe proaspete (200-300 g pe zi) luate în fiecare dimineaţă, mai ales grepfruturi, portocale, lămâi, struguri, afine, coacăze negre, fragi şi cătină albă. O reţetă combinată cu sucuri de legume şi fructe, valoroase pentru proprietăţile tonice, vitaminice şi răcoritoare constă din: 2-3 morcovi, o lămâie, o portocală, 3-4 mere, 10 g drojdie de bere şi o lingură miere de albine care se consumă în tot cursul zilei. Efecte deosebit de bune are şi vinul tonic, obţinut din amestecul de siropuri din afine, coacăze negre şi cătină albă la care se adaugă tinctură de genţiană în 500 ml vin roşu.