Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Regimul alimentar în gastrita acută și cronică
Alimentația în cazuri de gastrită trebuie să fie adaptată condițiilor create de secreția hipoacidă a stomacului. Se are în vedere faptul că glucidele fermentează foarte ușor, proteinele se digeră cu întârziere, iar grăsimile sunt greu tolerate. O alimentație corectă constituie o modalitate de a preveni complicațiile bolii și de a asigura un confort normal de viață pacientului.
În gastrita acută, în primele trei zile de la declanșarea bolii, se recomandă repaus alimentar total, prin dietă hidrică, consumând apă fiartă și răcită, infuzii din plante medicinale (mușețel, mentă, rostopască, sunătoare), în cantități limitate, pentru a nu stimula secrețiile gastrice. Timp de 8-10 zile după dieta hidrică, se reîncepe alimentația cu supe de zarzavat, strecurate sau cu puțin orez, în doze mici (100 ml/oră), care cresc progresiv.
Sunt indicate sucuri de morcov și decoctul Waerland, preparat din trei lingurițe de semințe de in și șase linguri de tărâțe de grâu, care se macerează 12 ore în 1,5 litri apă călduță, după care se fierbe 20 de minute. Separat se fierb, timp de 20 de minute, doi-trei cartofi cu coajă, tăiați mărunt și puși în 1,5 litri apă. Cele două lichide se amestecă, se adaugă suc de morcov (1/3 din cantitate) și se beau două-trei căni pe zi, prin înghițituri rare. Treptat, se adaugă în alimentație piureuri de legume, iaurt, lapte crud, brânză de vaci, caș proaspăt, paste fainoase cu apă și lapte, pâine albă prăjită, griş cu lapte.
Se revine la alimentația normală, cu budinci, sufleuri cu brânză de vaci, carne tocată și fiartă și alte alimente din preferințele culinare ale bolnavului. După fiecare masă se recomandă un ceai de mușețel, mentă sau sunătoare sau 250 g suc din tomate coapte sau suc din fructe dulci (o zi-două pe săptămână).
În gastrita acută se mai recomandă suc de varză albă: se rade varza crudă sau se trece de două ori prin mașina de tocat, se pune sare și se lasă în repaus 30 de minute; se stoarce și se beau zilnic trei păhărele de 50 ml, între mese, timp de trei săptămâni, primăvara și toamna, înainte de a începe durerile. Restul de suc se păstrează 24 de ore la frigider. Efecte bune are și oțetul de mere: două lingurițe de oțet se toarnă într-un pahar cu 200 ml apă; după amestecare se bea câte o lingură, la intervale de 5 minute, până la încetarea completă a durerilor, în cazul gastritei acute, toxialimentare. Eficient este și laptele de hrișcă - două linguri de făină de hrișcă la 150 ml apă caldă și miere de albine, precum și sucul de orz verde - câte 50 ml de trei ori pe zi.
Se vor asigura bolnavului patru-cinci mese pe zi, cu alimente și băuturi calde (nu fierbinți sau reci). Alcătuirea dietei alimentare la persoanele care suferă de gastrită cronică se face în funcție de anumite particularități ale bolii: complicațiile existente, preferințele culinare ale pacientului, toleranța individuală la anumite produse și gradul de solicitare fizică și intelectuală. Se urmărește protejarea maximă a mucoasei gastrice inflamate, atât în etapa acută, cât și după cronicizare.
Din categoria produselor nutritive permise pot fi menționate: legumele fierte sub formă de piureuri sau în budinci și sufleuri (spanac, urzici, lobodă, dovlecei, morcov, cartofi), ciorbe și supe de legume, cu adaos de mărar, pătrunjel, leuștean, tomate, sfeclă roșie, morcov, care au rol de excitare a secreției gastrice. Se mai admit supele din carne de vită, pasăre, pește slab fiert, brânză de vaci, iaurt, lapte acidulat, kefir (care nu provoacă fermentații intestinale), unt proaspăt și untdelemn, orez, griş, pâine uscată sau prăjită, paste fainoase, biscuiți și fulgi de ovăz.
Sarea se admite în cantități moderate, pentru a asigura excitația gastrică.
Lichidele se beau, de preferință, între mese, în cantități reduse și la temperatura camerei. La persoanele care consumă cafea se recomandă, după masă, doar o ceșcuță. În scopul activării ritmului de evacuare a stomacului, este bine ca la o oră-două după masă să se bea un ceai călduț, dintr-un amestec de mușețel, mentă, coajă de lămâie și portocale.