Dacă urmăm un tratament cu antibiotice și ne dorim ca el să fie eficient, trebuie să îl urmăm cu strictețe, exact așa cum ne-a recomandat medicul, fără să-l întrerupem, altfel riscăm să luăm degeaba
Remedii pentru gastritele accentuate în sezonul de toamnă
Odată cu venirea toamnei, pentru multe persoane există posibilitatea reapariţiei durerilor gastrice şi ulceroase. Acestea se pot trata cu o serie de plante medicinale, cu efect bun în tratamentul gastritelor, care sunt afecţiuni inflamatorii difuze ale mucoasei gastrice.
Uneori gastritele sunt asociate cu inflamaţia altor segmente ale tubului digestiv, formând gastro-duodenite, gastro-enterite şi gastro-enterocolite. Sunt primele semnale dureroase ale unor dereglări apărute la nivelul stomacului. Se manifestă prin inflamarea mucoasei gastrice care protejează pereţii stomacului, cu evoluţie acută sau cronică.
Gastritele acute sunt inflamaţii superficiale ale mucoasei gastrice care apar accidental:
- mucoasa gastrică se umflă, devine congestionată, de culoare roşie, uneori erodată superficial pe zone mici;
- dureri pe tractul esofagian şi în epigastru, continue sau cu intermitenţe, mai violente la toxiinfecţiile alimentare, după mese copioase şi după enervări;
- arsuri urmate de greţuri, vărsături matinale (chiar cu sânge), constipaţie sau diaree, balonări, regurgitări, gust neplăcut în gură, lipsa poftei de mâncare, uneori cu repulsie pentru orice produs alimentar;
- migrene, ameţeli, chiar vertij, cefalee, sete intensă, febră, frisoane, piele uscată;
- apariţia unor complicaţii (ulcere, enterocolite, hemoragii, cancer gastric).
Gastrita acută are debut brusc şi evoluţie scurtă de 1-7 zile. Vindecarea se face, de obicei, fără sechele, dar bolnavul rămâne cu o mare sensibilitate. Dacă nu este tratată la timp, gastrita evoluează spre ulcere şi chiar spre cancer gastric.
Gastritele cronice sunt caracterizate prin procese inflamatorii de lungă durată ale mucoasei. În funcţie de evoluţie, există gastrită cronică hiperacidă şi hipoacidă, chiar anacidă.
În gastrita hiperacidă se produce o mişcare a sucurilor gastrice din stomac spre esofag, având ca urmare dureri în capul pieptului, sughiţ, salivaţie intensă, arsuri, balonări, greaţă, senzaţie de gust acru sau amar în gură, vărsături şi diaree. Aceste simptome apar imediat după masă sau când stomacul este ţinut gol prea mult timp. Se manifestă la un consum de acrituri, mâncăruri prăjite, usturoi, ceapă, ridichi, varză, alcool, tutun şi alimente puternic condimentate. Nu se bea apă rece în timpul mesei şi nici lapte rece înainte de culcare, întrucât stomacul este stimulat să secrete o cantitate mai mare de acid gastric provocând reflux gastric în timpul somnului.
Tratamentele fitoterapeutice în gastrite
Gastritele hiperacide se tratează cu plante care conţin principii active slab alcaline, antiinflamatoare şi cicatrizante, administrate neîndulcite sub formă de infuzii sau decocturi din flori de salcâm, muşeţel şi gălbenele, herba de coada-calului, păpădie, pătlagină şi rădăcini de tătăneasă, obligeană şi lemn-dulce. Dimineaţa şi seara este indicat să se ia câte o lingură de ulei de sunătoare.
Gastritele hipoacide se tratează cu infuzii sau tincturi din schinel, gălbenele, sovârv, mentă, roiniţă, obligeană, sunătoare, ţintaură, măghiran, chimion şi portocale (coji).
Gastritele toxialimentare se tratează cu ceaiuri de muşeţel, mentă, roiniţă şi coada-racului, îndulcite cu miere de albine. La acestea se adaugă o cură cu oţet de mere, diluat în apă (două linguriţe la 200 ml), din care se bea câte o lingură la intervale de 5 minute până la încetarea durerilor.
Gastritele foarte dureroase se ameliorează cu ceaiuri calmante care conţin herba de mătăciune, pelin şi coada-racului, flori de siminoc, muşeţel şi coada-şoricelului, rădăcini de tătăneasă, valeriană, genţiană şi obligeană, seminţe de anason, chimion şi fenicul. Efect imediat are şi o cană cu apă caldă şi purificată prin șase fierberi repetate, băută înainte de mese.
Gastritele cu hemoragii interne, care constau din eliminarea de sânge de culoare închisă (brun-negru) din cauza reacţiei cu acidul clorhidric din sucul gastric, se tratează cu un decoct din scoarţă de stejar, rădăcini de troscot, flori de muşeţel şi herba de traista-ciobanului şi urzică vie.
În toate tipurile de gastrite, mai ales în cele hipoacide, se recomandă să se bea câte un păhărel de 50 g miere de albine, de 3 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mesele principale. Cura va dura 1-2 luni, de preferat fiind mierea de munte şi de fâneaţă, având efecte în normalizarea activităţii secretorii şi motorii a stomacului.