Adolescența se termină mai târziu decât credeam, dacă ne raportăm la etapele de dezvoltare a creierului de-a lungul vieții, nu doar la transformările prin care trece întregul organism. Trecerea de la
Temerile legate de „curent“, întemeiate sau nu?
Cunoscutul medic pediatru Mihai Craiu demontează unul dintre cele mai răspândite mituri despre îngrijirea și sănătatea copiilor, care îi determină pe mulți părinți să-i protejeze pe cei mici de „curent”, punându-le căciuliță în orice condiții. El spune că multe dintre aceste convingeri, deși răspândite, nu sunt susținute științific și că, uneori, grija excesivă a părinților poate face mai mult rău decât bine.
Această teama legată de efectul curenților de aer este, în majoritatea cazurilor, nejustificată, susţine medicul pediatru într-un interviu pentru Ziarul de Iași. Nu există dovezi științifice care să susțină ideea că ne putem îmbolnăvi de la curenții de aer într-o casă cu aer curat și nepoluat. Riscurile există doar în cazuri izolate, când ferestrele locuinței sunt în apropierea unor surse de poluare, cum sunt zonele cu trafic intens de autovehicule. În rest, susţine dr. Mihai Craiu, această frică de curent este mai degrabă un mit urban, fără fundament medical și, dimpotrivă, ventilarea spațiilor închise ajută la reducerea riscului de transmitere a infecțiilor, deoarece aerul proaspăt diluează concentrația de particulele infectante aflate în suspensie.
De exemplu, dacă ferestrele sunt deschise, într-o clasă de școală în care se află mulți copii, printre ei fiind chiar și copii care ar putea fi răciți fără simptome evidente de boală, curenții de aer nu transferă infecția de la un copil la altul. Din contră, acești curenți scad încărcătura de particule contaminate care se pot transmite prin aer de la un copil bolnav asimptomatic la unul sănătos, cu riscul ca acesta din urmă să se îmbolnăvească, eventual și cu complicații, adaugă dr. Craiu.
Medicul mai atrage atenția asupra unui alt mit foarte răspândit printre părinți, și anume, ideea că cei mici trebuie să poarte mereu căciuliță, indiferent de anotimp sau temperatură. Și în cazul acesta este vorba despre o exagerare fără susținere științifică, un alt mit urban: capul joacă un rol important în procesul natural de reglare a temperaturii întregului corp; când copilului îi este prea cald, căldura se pierde în principal prin extremitatea cefalică, lucru ușor de observat prin transpirația care apare în zona capului.
Acoperirea capului este necesară doar în anumite condiții, de exemplu, iarna, când copilul este scos afară. În restul timpului, mai ales în spații închise sau când este cald, purtarea constantă a căciulițelor, fesurilor sau bonetelor nu aduce nici un beneficiu real pentru sănătatea copilului. Medicul avertizează chiar că obișnuirea copilului cu un regim termic artificial îl poate face mai sensibil la frig pe termen lung.
Singurul efect real pe termen lung al acestui obicei este că acel copil va deveni mai sensibil la frig decât alți copii de vârsta lui, obișnuindu-se cu un regim termic diferit, iar lucrul acesta nu aduce nimic pozitiv pentru starea sa generală de sănătate, a conchis medicul pediatru.
Opinia sa este susținută și de numeroși alți medici, care au explicat la rândul lor că durerile de cap sau de măsele pe care, să recunoaștem, mulți dintre noi suntem tentați să le atribuim faptului că am stat în dreptul unei ferestre sau uși deschise au cauze medicale foarte clare, fără legătură cu expunerea la curent. (I.N.)





