Toamna în culori relaxante, bogată în fructe şi legume

Multă lume experimentează toamna câteva lucruri neplăcute: uscarea, crăparea și exfolierea excesivă a pielii, accentuarea stărilor de oboseală, somnolență, dificultăți de concentrare. Cauzele sunt multiple, dar în principiu au legătură cu trăsăturile toamnei ca perioadă de tranziție de la sezonul cald la cel rece. Toamna ne oferă însă și mijloacele cu ajutorul cărora să prevenim sau să ameliorăm aceste stări și manifestări.

În primul rând, faptul că se întunecă mai repede și se luminează de zi mai târziu este, sau ar trebui să fie, un prilej de a ne odihni mai mult. Ecranele și lumina artificială ne obosesc și ne împiedică să le oferim corpului și minții răgazul necesar refacerii după perioada de activitate intensă din vară.

Apoi, toamna ne pune la dispoziție paleta largă de culori în care se înveșmântează. Sunt cercetători care vorbesc despre așa-numita terapie prin culori sau cromoterapie. Ideea care stă la baza acestei metode terapeutice este aceea că starea psihică și mintală se poate îmbunătăți cu ajutorul culorilor. Deși studiile sunt abia la început, conform acestei idei, culorile pot produce mici modificări în biologia și dispoziția noastră. Se pare că terapia prin culori era practicată în Antichitate în Egipt, Grecia, China și India, iar faptul că, în toate culturile lumii, viața de zi cu zi și viața spirituală au fost împodobite la propriu cu elemente colorate este un indiciu cu privire la folosul culorilor în viața noastră.

În diferite locuri și momente ale istoriei, culorile au avut încărcătură simbolică profundă. În Egiptul antic, medicii purtau pieptare albastre ca simbol al sacralității. În Grecia antică, rochia aurie a Atenei simboliza înțelepciunea și sfințenia. În Biblie, culorile au adesea semni­ficații adânci imprimate de scopul obiectelor respective. Astfel, culoarea chihlimbarului este un simbol al slavei lui Dumnezeu, așa cum a văzut-o profetul Iezechiel în bine-cunoscuta lui vedenie relatată în primul capitol al cărții sale. Violetul reprezintă regalitatea și preoția. Poate cea mai colorată imagine din Biblie este cea a curcubeului văzut de Noe pe cer după potop, ca semn al împăcării și al legământului cu Dumnezeu.

În iconografia ortodoxă anumite elemente sunt pictate în culori semnificative: auriul arată firea dumnezeiască a lui Iisus Hristos și apropierea sfinților de Dumnezeu, în timp ce verdele este intens folosit în icoana Nașterii Mântuitorului și a Bunei Vestiri ca simbol al înnoirii, al speranței, al tinereții și al regenerării.

Am făcut această introducere lungă pentru a evidenția rolul culorilor în crearea stării de bine, culori pe care toamna le poartă din belșug: în frunze, în fructe, în flori. Multe dintre acestea sunt comestibile, iar substanțele responsabile de colorarea acestor părți ale plantelor au multe efecte binefăcătoare asupra celulelor și organelor noastre. Unele dintre cele mai iubite fructe ale toamnei sunt strugurii. Bogați în vitamina C, betacaroten, luteină și polifenoli, precum acizii fenolici, flavonoidele și resveratrolul, strugurii pot ajuta la protecția împotriva cancerului, a bolilor cardiovasculare și a afecțiunilor oculare. Mai multe studii au arătat că în special strugurii negri pot reduce absorbția colesterolului alimentar. De asemenea, teste de laborator au evidențiat capacitatea compușilor din struguri de a inhiba creșterea și răspândirea celulelor tumorale în cancerele de colon și de sân.

Tot un fruct de toamnă este kaki, ajuns şi la noi de pe continentul asiatic. Pe lângă o varietate de vitamine și minerale (între care vitamina C, B6, B1, mangan, cupru, magneziu ș.a.), kaki este și o foarte bună sursă de fibre, taninuri și flavonoide. Acestora din urmă li se datorează și culoarea deliciosului fruct. Flavonoidele sunt fitonutrienți cu o puternică activitate antioxidantă, numeroase studii corelându-le cu rate mai mici de boli cardiovasculare, diabet, Alzheimer, cancer pulmonar și colorectal. Acidul tannic și acidul gallic s-au dovedit a fi eficienți în reducerea tensiunii arteriale.

Toamna este sezonul cel mai potrivit pentru a merge la cules de ciuperci. Sau la cumpărături. În ciuda opiniei populare, ciupercile nu sunt surse grozave de proteine. Sunt însă bogate în micronutrienți, antioxidanți și fibre. Ciupercile sălbatice sunt și sursă de vitamina D. Hribii conțin un anumit antioxidant, numit ergothioneină, cu proprietăți antiinflamatoare și anticancerigene, dar și vitamina D (pe care au sintetizat-o sub acțiunea radiației ultraviolet, tot așa cum se întâmplă și în pielea noastră), potasiu și seleniu. Gălbiorii conțin, de asemenea, două macromolecule din categoria polizaharidelor - chitină și chitosan - ce pot proteja celulele de diverși factori agresori, reduc inflamația și scad riscul dezvoltării anumitor forme de cancer. Beta-glucanii pe care îi conțin au activitate prebiotică în intestin, susținând sănătatea microbiotei, și, chiar dacă nu au un conținut crescut din punct de vedere cantitativ de proteine, furnizează aminoacizi variați. Culoarea frumoasă a gălbiorilor se datorează în primul rând betacarotenului și licopenului, ambii compuși făcând parte din categoria vastă a flavonoidelor.