Tratamente împotriva intoxicării cu tutun

Nicotina este implicată în provocarea bolilor cardio­vasculare, cu acţiune directă asupra vaselor sanguine şi a celulelor nervoase din creier; creşte tensiunea arterială şi colesterolul din sânge, cu risc de congestie cerebrală şi trom­boze vasculare. Din cauza acestor efecte nocive, intoxicarea cu nicotină sau tabagismul este considerată o maladie cu atributele unei epidemii grave, într-o continuă extindere.

Simptomele intoxicării cu tutun încep cu dureri de cap, ameţeli, greaţă, vomă, oboseală generală, pierderea memoriei, tremurături. sughiţ, transpiraţii reci, salivaţie abundentă, degradarea dinţilor şi a papilelor gustative, lipsa poftei de mâncare, scăderea rapidă în greutate, uneori leşin.

În aceste cazuri, tratamentele fitoterapeutice sunt destul de complexe, vizând atât procedeele de consum intern, cât şi cele destinate uzului extern.

În uz intern se recomandă folosirea produselor care modifică gustul nicotinei sau acţionează împotriva tulburărilor provocate de lipsa acestui drog:
- infuzie de pedicuţă (Lycopodium clavatum), plantă numită şi brădişor, preparată din 5 g pulbere uscată la 200 ml apă clocotită: se infuzează cinci minute, se strecoară şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol, cu o oră înainte de micul dejun, într-o cură de durată, până la abandonarea fumatului, provocând o senzaţie de vomă la aprinderea ţigării;
- infuzie de cimbrişor (patru linguri la un litru de apă clocotită; se infuzează trei minute, se strecoară şi se bea întreaga cantitate fracţionată în doze de 50 ml, la intervale de 15-20 minute. La aprinderea ţigării apare senzaţia de vomă, care dispare imediat după înlăturarea fumului);
- decoct din rizomi de obligeană, din care se bea câte o lingură, îna­inte şi după mesele din cursul zilei;
- sirop de creson, din care se ia câte o linguriţă de 8-10 ori pe zi, la intervale de două ore;
- mestecarea unei linguriţe de rizom (sau frunze uscate) de obligeană, care se ţine în gură timp de 5-10 minute, de trei-patru ori pe zi, având un gust amar şi aromat, cu efect de diminuare a poftei de fumat şi de respingere a fumului.

Un procedeu străvechi de denicotinizare, absolut inofensiv, constă din utilizarea unui extract alcoolic cu plante verzi de ovăz, luând câte un păhărel, de trei ori pe zi, cu efect imediat de dezintoxicare şi inhibare a apetitului pentru fumat.

Alte tratamente recomandă ceaiuri cu alga brună (Laminaria) sau cătuşnică, decoct din frunze de nuc sau hrean (două căni pe zi), macerat din usturoi (o cană dimineaţa), leurdă, frunze de pătrunjel, ulei de mentă sau de ricin.

Reţeta autorului: pedicuţă, obligeană, cimbrişor, cimbru, do­vleac, hrean, usturoi, mentă, nuc, pelin.

În uz extern se pot aplica pe abdomen cataplasme cu frunze fierte de pelin.

Regimul alimentar

Include câteva reţete care şi-au dovedit eficacitatea:
- seminţe de dovleac (60 g) decojite şi pisate, care se amestecă cu miere de albine sau 20 g zahăr şi 10 g coji de portocale rase în 160 ml apă; se bea dimineaţa, pe nemâncate, prin înghiţituri rare, iar după cinci ore se ia o lingură cu ulei de ricin.

La acest tratament se adaugă o cură cu propolis, drojdie de bere, borş de tărâţe şi oţet de mere. Se vor evita alimentele cu gust amar (cafea, ciocolată amăruie, bere, sucuri cu cofeină, alcooluri tari, unele mirodenii), care pot trezi dorinţa de fumat. De asemenea, se vor evita alimentele care îngraşă (dulciuri, paste făinoase, pâine) şi înlocuirea lor cu fructe, legume sau alte alimente sărace în calorii.

Regimul de viaţă

Fumatul nu este o necesitate pentru organism, ci o plăcere de moment, care, treptat, devine o obişnuinţă greu de învins. De aceea, renunţarea definitivă la fumat este un act de mare voinţă, pentru fiecare fumător existând o motivaţie individuală, pro sau contra.

Pentru abandonarea definitivă a fumatului se propun următoarele acţiuni:
- alegerea perioadei optime de renunţare la fumat, în zile lipsite de stres, fiind preferate concediile petrecute la munte sau în momentul apariţiei unor afecţiuni care impun interzicerea fumatului (gripe, guturai, bronşite, viroze respiratorii, pneumonie, ulcere, infarct miocardic);
- evitarea locurilor cu mulţi fumători (restaurante, cafenele, cluburi, discoteci);
- evitarea fumatului în spaţii închise (birouri, dormitor, camera copiilor);
- renunţarea la fumatul din timpul nopţii şi mai ales la ţigara foarte dăunătoare de dimineaţă, pe nemâncate;
- în perioada de sevraj, când reapare pofta de fumat, se vor mesteca un fruct, un morcov, bomboane mentolate şi se va bea multă apă, pentru a elimina toxinele din sânge.
Timpul liber va fi ocupat cu plim­bări pe jos sau cu bicicleta, alergări zilnice, exerciţii de inspirare a aerului curat, practicarea unor sporturi uşoare în compania nefumătorilor, vizionarea de spectacole şi lectură în săli de nefumători.

Există opinia că renunţarea la tutun poate duce la creşterea în greutate a corpului, în medie, cu 2-3 kg la bărbaţi şi peste 5 kg la femei. În acest caz se va reduce o cantitate de 300-500 calorii din alimentaţia zilnică, mai ales la carne, mezeluri, sosuri, cartofi prăjiţi, pâine albă, alcool şi cafea.

Tratamentul balnear se va face în orice staţiune, de la mare sau de la munte, pentru aero-helio-terapie, de preferat în staţiunile cu ape minerale alcaline, unde se pot face inhalaţii.