Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Uleiul de rapiță, un plus de sănătate

Uleiul de rapiță, un plus de sănătate

Un articol de: Daniela Troia - 19 Aug, 2019

Acest tip de ulei conține steroli, carotenoizi (pro-vitamina A, dar numai uleiul presat la rece), vitaminele K și E, pentru reducerea colesterolului și o cardioprotecție crescută, reglarea circulației, având efecte asupra profilului lipidelor din sânge şi a metabolismului.

Cunoscută și sub numele de canola, rapiţa este o plantă cu flori de culoare galben-strălucitor, din familia Brassicaceae, cultivată în principal pentru semințele sale bogate în ulei. 
Plantele din genul Brassica, inclusiv rapița, au fost printre primele cultivate pe scară largă de către omenire, încă de acum 10.000 de ani. Este cultivată predominant în forma sa de iarnă, în cea mai mare parte a Europei și în Asia. Planta crește cu o tulpină verticală lungă, în primăvara următoare, apoi i se dezvoltă ramurile laterale. În general, înflorește la sfârșitul primăverii, procesul de dezvoltare și de maturare având loc pe o perioadă de șase-opt săptămâni, până la mijlocul verii.

Este predominant o plantă polenizată de vânt, dar prezintă un randament semnificativ crescut atunci când o polenizează albinele. Semințele oleaginoase sunt negre și tari la maturitate.

Rapița este cultivată pentru producerea hranei pentru animale, pentru fabricarea de uleiuri vegetale comestibile și pentru producerea de biodiesel. A fost cea de-a treia sursă de ulei vegetal din lume în anul 2000, după uleiul de soia și cel de palmier. Este, de asemenea, cea de-a doua sursă mondială de făină de proteine, ​​după făina de soia. În urma prelucrării rapiței pentru producția de ulei, rezultă și făină de rapiță, ca produs secundar. Aceasta este un furaj bogat în proteine, concurențial cu soia. Furajul este folosit mai ales pentru hrana bovinelor, dar și a porcilor și păsărilor de curte. 

Forme de utilizare a uleiului de rapiță

Uleiul de rapiță este unul dintre cele mai vechi uleiuri vegetale cunoscute, dar este utilizat în cantități limitate, din cauza nivelului ridicat de acid erucic, având reglementări speciale. Uleiul de canola este versiunea culinară a uleiului de rapiță, care conține mai puțin de 2% din acidul erucic, compus potențial dăunător. În timp ce oamenii (și companiile alimentare) din alte țări folosesc adesea termenul „ulei de rapiță” pentru a descrie uleiul de rapiță culinar, aproape toată lumea din SUA și Canada îl numește și îl etichetează „ulei de canola”.

Față de alte uleiuri, acesta este considerat a fi un ulei foarte bun, cu potențiale beneficii pentru sănătate. Acest lucru se datorează faptului că uleiul de rapiță are un nivel comparativ scăzut de acizi grași saturați și ridicat de acizi grași mono și polinesaturați, incluzând acid oleic (omega-9), acid linoleic (omega-6) și acid alfa-linolenic (omega-3). Uleiul de rapiță conține, de asemenea, steroli, carotenoizi (pro-vitamina A, dar numai uleiul presat la rece), vitaminele K și E, pentru reducerea colesterolului și o cardioprotecție crescută, reglarea circulației, având efecte asupra profilului lipidelor din sânge şi a metabolismului.

Rapița are un potențial melifer ridicat și este o cultură principală pentru albine. Mierea de rapiță monoflorală are o culoare galbenă, albicioasă sau lăptoasă, gust piperat și, datorită timpului său rapid de cristalizare, o textură moale. Se cristalizează în trei până la patru săptămâni și poate fermenta în timp, dacă este păstrată necorespunzător. Raportul scăzut de fructoză-glucoză din mierea de rapiță monoflorală face ca aceasta să se granuleze rapid în fagure, forțând apicultorii să extragă mierea în 24 de ore de la acoperirea fagurilor. 
Semințele de rapiță reprezintă o sursă naturală de energie, cu un conținut bogat de fibre, proteine și fier, fără gluten, fiind bogate în vitamine și minerale esențiale (zinc, fosfor și magneziu).

Dincolo de acțiunile benefice ale uleiului de canola asupra nivelului lipidelor circulante din organism, acesta are un rol important și în dieta zilnică.