Val neobişnuit de pneumonii printre copii

Răcirea bruscă a vremii a provocat un val de pneumonii, mai ales în rândul copiilor. Medicii din spitalele de pediatrie se confruntă în această perioadă cu multe cazuri de patologie respiratorie, lucru neobişnuit pentru luna septembrie și care seamănă cu patologia de iarnă - pneumonii, bronşiolite cu forme severe și insuficienţă respiratorie acută. 

Pe lângă faptul că acești pacienți au pneumonie, medicii constată că sunt și forme atipice, generate de agenți patogeni cu care ne confruntam și înainte de pandemie, în condițiile în care imunitatea față de acești agenți patogeni a scăzut, a explicat dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din București, într-o intervenție la un post de televiziune. 

De obicei, cei vulnerabili erau sugarii şi copiii mici, dar acum sunt afectați și au avut nevoie de spitalizare, cu insuficienţă respiratorie, copii de vârstă preşcolară, şcolari mici, iar acest lucru este neobişnuit, a spus, la rândul său, medicul pediatru Ana Maria Daviţoiu, de la Spitalul de copii „Victor Gomoiu” din Capitală, într-un interviu acordat News.ro. Sunt patologii respiratorii care se diferenţiază foarte greu de boala COVID-19, simptomele fiind asemănătoare, de aceea micii pa­cienți sunt testați la camera de gardă. Cazurile de COVID la copii nu mai sunt însă atât de multe, faţă de acum două săptămâni.

Mulţi dintre copiii spitalizați în ultima perioadă sunt dependenţi de oxigen, fac aerosoli şi au analizele modificate. Formele lor de boală sunt grave față de cazurile din anii precedenți și este neobişnuit chiar și pentru medicii cu expe­ri­en­ță să aibă atât de mulţi pa­ci­enți-copii care au nevoie de oxigen și de medicaţie inhalatorie, aerosoli, cu sindrom funcţional respirator şi cu insuficienţă respiratorie. Deși nici unul dintre acești copii nu a avut nevoie să fie intubat, dacă intri în secţia de pneumologie aproape că vezi pacientul şi masca de oxigen, spune dr. Ana Maria Daviţoiu.

În prezent, sunt internați copii cu afecțiuni respiratorii în mai multe unități sanitare din țară, precum spitalele de copii „Victor Gomoiu”, „Grigore Alexandrescu” și „Marie Curie”, din Capitală, și Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava. Sunt copii de vârste foarte mici, dar în mod neaşteptat sunt şi preşcolari şi şcolari mici, copii de 5-7 ani. Cei mai mulți fac febră mare, au semne de insuficienţă respiratorie și tuse chinuitoare. 

Sfatul medicilor pentru părinți pentru ca micuții să nu ajungă în această situație este de a limita pe cât posibil contagiunea de la un copil la altul, respectând regulile cunoscute de igienă și prin izolarea de colectivitate a copiilor cu simptome.

De asemenea, ideea de a-i administra copilului medicamente fără recomandare din partea medicului nu este cea mai bună. Dacă copilul are febră mare nu este greşit să i se administreze un antitermic, dar dacă simptomatologia persistă, cu febră, tuse, modificarea stării generale, dificultăţi la înghițire, atunci părinții trebuie să ceară sfatul medicului de familie și al medicului specialist dacă este cazul. 

Potrivit medicului Ana Maria Daviţoiu, aproape un sfert dintre copii fac de la început o formă ­gravă de pneumonie, dar restul ajung la spital după ce boala a evoluat trenant și apoi s-a agravat. Așadar, cu cât copilul este văzut mai repede de un medic, cu atât este mai bine și se diminuează riscul de a se ajunge la o formă gravă de pneumonie. (I. M.)