Cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, vineri, 10 februarie, Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, înconjurat de un sobor de preoţi ş
12 Feb, 2012
x
Cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, vineri, 10 februarie, Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, înconjurat de un sobor de preoţi ş
În perioada 5 - 6 septembrie, la Mănăstirea Horezu din Arhiepiscopia Râmnicului s-a desfăşurat sesiunea de formare pentru formatori, în cadrul proiectului "Alege şcoala!". La întrunire au participat 16 preoţi şi profesori de religie din Protopopiatul Horezu. Cursurile au fost susţinute de părintele diacon George Jambore, inspector eparhial în cadrul Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române, formator în proiectul "Alege şcoala!", şi de părintele Ionuţ Sandu, specialist în relaţii sociale în cadrul Fundaţiei World Vision România, coordonator regional în proiectul "Alege şcoala!".
Mănăstirea Brâncoveni, din Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, şi Mănăstirea Hurezi, din Arhiepiscopia Râmnicului, şi-au sărbătorit ocrotitorii marţi, 16 august. În cinstea acestui eveniment au fost organizate mai multe manifestări cu caracter comemorativ.
După al Doilea Război Mondial, ca multe alte aşezăminte monastice din România, Mănăstirea Hurezi din ţinutul Vâlcei cunoştea o revigorare a obştei, dar şi o atenţie aparte din partea patriarhului Justinian Marina, care o transformase în stavropighie patriarhală. Potrivit unor documente din arhiva Departamentului cultelor, în 1949, Hurezi avea aproape 70 de maici şi surori, în frunte cu stareţa Agapia Florescu, care se ocupau de îngrijirea celor 26 de copii din orfelinat şi lucrau în atelierele de ţesătorie, covoare, tricotaje şi pictură, care funcţionau în acest aşezământ. De asemenea, din dispoziţie patriarhală, în ctitoria brâncovenească funcţionau o şcoală monahală cu două cicluri, pentru monahiile care nu urmaseră clasele primare, gimnaziale şi nu aveau o meserie, dar şi un seminar monahal pentru maicile din mitropoliile Ungrovlahiei şi Olteniei. De pe băncile acestor şcoli au plecat maici care au studiat Teologia la Bucureşti. Spre sfârşitul anilor â50, Hurezi era un reper pentru monahismul românesc postbelic, situaţie care a deranjat autorităţile statului. La aplicarea decretului 410 din 1959, aceste autorităţi au avut grijă să închidă şcolile de la Hurezi, să interzică maicilor să mai frecventeze Institutul Teologic şi au exclus din aşezământul brâncovenesc pe cele mai multe, rămânând numai 10 vieţuitoare. Cu toate încurajările venite din partea patriarhului Justinian de a nu părăsi mănăstirea, maicile de la Hurezi au trecut prin încercări grele provocate de trimişii regimului care nu acceptau viaţa monahicească în marea ctitorie a martirului Constantin Brâncoveanu. (Adrian Nicolae Petcu)
Ascunsă între dealuri, dar protejată de istorie, Mănăstirea Hurezi se prezintă ca o cetate impresionantă, sobră, dar primitoare. Încadrată de altare în cele patru puncte cardinale, istoria mănăstirii a stat sub semnul crucii, dar nori şi vijelii nu au putut deturna credinţa ziditoare a românului. Credinţa creşte şi se dezvoltă fără ca istoria să o poată risipi. Străjuită de codri seculari şi vegheată de Munţii Căpăţânii, vechea aşezare monastică primeşte zilnic sute de turişti şi pelerini evlavioşi.
De praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, IPS Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, a slujit Sfânta Liturghie la Sfânta Mănăstire Hurezi, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. După citirea Sfintei Evanghelii, părintele arhimandrit Vartolomeu Androni, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului, a rostit un cuvânt de învăţătură în care a elogiat viaţa şi activitatea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, îndemnându-i pe credincioşi să le urmeze exemplul în fapte de credinţă şi milostenie. După Sfânta Liturghie a fost săvârşită o slujbă de pomenire a ctitorilor, binefăcătorilor şi ostenitorilor acestui sfânt aşezământ.
În perioada 16-17 mai, preoţii din Protoieria Râmnicu Vâlcea au participat la o nouă sesiune de formare, în cadrul proiectului "Alege şcoala!". La deschiderea sesiunii din ziua de luni, 16 mai, a luat parte şi Î
Obştea Mănăstirii Hurezi a comemorat un an de la trecerea la Domnul a stavroforei Pavelina Gagea, stareţa aşezământului monahal în perioada 1988 - 2008. Slujba de pomenire a fost săvârşită de Înalt Peasfinţitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Cu prilejul praznicului Sfinţilor Brâncoveni, Mănăstirea Hurezi a găzduit lucrările unui colocviu dedicat acestei zile. Activitatea a avut ca temă "296 de ani de la moartea martirică a Sfântului Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi şi 313 ani de la ctitorirea Mănăstirii Hurezi".
Cu ocazia prăznuirii Sfinţilor Brâncoveni, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, împreună cu un sobor de peste 30 de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie
În Arhiepiscopia Râmnicului, la Mănăstirea Hurezi, a avut loc ieri, 16 august, după Sfânta Liturghie, un program cultural dedicat Sfinţilor Brâncoveni. Activitatea a fost organizată sub patronajul
Temeluitor al culturii în ţara pe care o conducea, voievodul Constantin Brâncoveanu reprezenta pentru sfârşitul secolului al XVII-lea ceea ce Neagoe Basarab fusese la începutul secolului al XVI-lea. Prin măsurile
Viaţa monahală din România interbelică a cunoscut o mare dezvoltare, mărturie în acest sens fiind obştile numeroase care făceau ascul-tare în mănăstirile înfloritoare presărate de o parte şi de alta a
Când pleacă cineva dintre noi sfâşie sufletul şi inima noastră. Chiar dacă nu este rudenie, ci prieten şi cunoscut, ceea ce a lăsat în sufletul nostru strigă către Dumnezeu: „Doamne, ai milă de cel pe
Pe 16 august, PS Gherasim, Episcopul Râmnicului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie arhierească la Mănăstirea Hurezi, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, care are ce
Preasfinţitul Gherasim, Episcopul Râmnicului, împreună cu un sobor de preoti şi diaconi, a oficiat duminică Sfânta Liturghie la Mănăstirea Hurezi, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, care are unul dintre hramuri „Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena”.
Horezu sau Hurezi. Sunt denumirile unei localităţi de la poalele munţilor Căpăţânii, judeţul Vâlcea, dar mai presus de acestea sunt reperele de recunoaştere şi localizare ale unei sfinte mănăstiri care dăinuie de secole pe aceste meleaguri. Mănăstirea Horezu (Hurezi) este considerată drept cel mai reprezentativ monument al arhitecturii, al culturii secolului al XVII-lea din Ţara Românească. Primează însă bogăţia spirituală care se revarsă ca un izvor cu susur nesecat de spiritualitate, un loc de care poporul român a avut şi are în continuare nevoie şi căruia i-a fost dăruit de Dumnezeu prin domnitorul Constantin Brâncoveanu, cel care, „într-al doilea an al domniei noastre, pus-am temelie şi am început a zidi mănăstire”. Mai mult, despre mănăstirea oltenească Nicolae Iorga spune, în cartea sa „Bizanţ după Bizanţ”, că este continuatoare a civilizaţiei române, ai cărei moştenitori în Europa de Răsărit sunt românii.
