Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, la Mănăstirea Hurezi

Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, la Mănăstirea Hurezi

Data: 23 Mai 2009

Preasfinţitul Gherasim, Episcopul Râmnicului, împreună cu un sobor de preoti şi diaconi, a oficiat duminică Sfânta Liturghie la Mănăstirea Hurezi, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, care are unul dintre hramuri „Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena“.

Sărbătoarea a început cu slujba Privegherii, în seara zilei de 20 mai, iar pe 21 mai a continuat cu Acatistul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi cu Sfânta Liturghie.

După cuvântul de învăţătură rostit de PS Gherasim, a urmat slujba de pomenire a ctitorilor, binefăcătorilor şi ostenitorilor acestui sfânt lăcaş.

Biserica Mănăstirii Hurezi, impunător monument, lung de 32 de metri şi înalt de 14 metri, se află situată în centrul incintei centrale a ansamblului mânăstiresc de la Hurezi, ridicat de către domnitorul Constantin Brâncoveanul. Complexul mănăstiresc Hurezi cuprinde mănăstirea propriu-zisă, biserica bolniţei, Schitul „Sf. Apostoli“, la circa 50 de metri spre nord, şi Schitul „Sfântul Ştefan“, după numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703.

În toate aceste lăcaşuri predomină elemente de arhitectură specifice stilului brâncovenesc. În acest sens, maica Ecaterina, ghidul mănăstirii, a precizat că „aici s-a creat stilul brâncovenesc, care este considerat stilul renaşterii româneşti, aici fiind cel mai mare complex de artă brâncovenească“.