La Galeriile de Artă din Focşani va avea loc mâine a 18-a ediţie a Concursului Naţional al Meşteşugurilor Tradiţionale „Pavel Terţiu”, manifestare care promovează frumuseţea meşteşugurilor populare. Vor
La Galeriile de Artă din Focşani va avea loc mâine a 18-a ediţie a Concursului Naţional al Meşteşugurilor Tradiţionale „Pavel Terţiu”, manifestare care promovează frumuseţea meşteşugurilor populare. Vor
Târgul „Meşteri şi meşteşuguri tradiţionale din Moldova” a reunit pentru a 14-a oară oameni frumoşi, din ale căror mâini neobosite izvorăsc adevărate minunăţii lucrate „din toată inima, ca pentru Dom
Introducerea meşteşugurilor tradiţionale în nomenclatorul de meserii este importantă pentru salvarea acestora de la dispariţie, susţin reprezentanţi ai unor instituţii muzeale şi organizaţii cu profil cultural-folcloric. La acest moment, în România sunt recunoscute oficial doar trei meşteşuguri, în timp ce Ungaria, de exemplu, a acreditat deja 32 de meserii tradiţionale, afirmă Laszlo Kelemen, preşedintele Fundaţiei „Casa Tradiţiilor Ardeleneşti”. Muzeul Astra din Sibiu şi fundaţia menţionată au încheiat, recent, un protocol de promovare a tradiţiilor din Transilvania.
În cadrul celei de-a zecea Adunări generale a statelor părți la Convenția UNESCO din 2003 privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, reunită săptămâna trecută la Paris, Asociația
Pe esplanada Palatului Culturii din Iaşi, se va desfăşura, în perioada 17-19 mai 2024, cea de-a 24-a ediție a Târgului Meșterilor Populari. Devenit deja o manifestare culturală tradițională, târgul este
20 de meșteri populari din județele Iași, Suceava și Botoșani vor fi prezenți, în perioada 27-28 aprilie, la târgul organizat de Muzeul Etnografic al Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național
Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează, în perioada 22-24 martie 2024, Târgul de Buna Vestire, prilej cu care meşterii populari şi meşteşugari vor expune straie populare minuţios lucrate, vase din
De azi și până duminică, în Piaţa Sudului din Capitală are loc târgul „Poftim din România - Mărţişor de Bucureşti: Gusturi şi Meşteşuguri Româneşti”, organizat de Ministerul
În perioada 20‑25 iulie 2022, la Sibiu, a avut loc faza națională a Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale”, aflată la ediția a 25‑a, care a reunit 126 de elevi din diferite zone cu tradiții
Expoziția „Meșteșuguri și meșteșugari - bresle din sudul Transilvaniei”, organizată de Muzeul Național Brukenthal și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” (care o și găzduiește), aduce în
Muzeul Naţional al Ţăranului Român găzduieşte începând de vineri şi până duminică, între orele 10:00 şi 18:00, un târg de obiecte meşteşugăreşti tradiţionale ale romilor. Pe parcursul celor trei zile
Pe Alexandru Ilinca, sau nea Sandu, cum îi place să fie numit, l-am cunoscut la Sibiu, la un eveniment de promovare a produselor tradiționale și a meșteșugurilor vechi, în cadrul programului „Sibiu - Regiune
Pentru mulți meșteșugari, prezența la târguri de profil înseamnă înainte de toate transmiterea tradițiilor strămoșești. Cel puțin așa am înțeles de la tanti Irina, din Săpânța, sau de la Florin
La Muzeul ASTRA se desfăşoară, până pe 29 iulie, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, Târgul Internaţional „Frumos. Ceramic. Folositor. Ceramica de Sibiu“. De
Strada Lăpuşneanu din Iaşi va fi gazda unui târg interactiv de creaţie populară la care vor participa meşteri din Moldova, Basarabia, precum şi din alte zone etnografice ale ţării. Evenimentul, inclus în progr
Chiar dacă oficial arta olăritului nu face parte din atât de mediatizatul "brand de ţară", ceramica din vetrele noastre de tradiţie constituie unul dintre principalele elemente prin care turiştii străini
Cea de a 6-a ediţie a Târgului Meşteşugarilor Romi va avea loc în Piaţa Mică din Sibiu, în perioada 5-6 septembrie, şi este organizat de Complexul Naţional Muzeal ASTRA. Au fost invitaţi doar meşteşugari de
Festivalul Romani Kultura aduce, între 28 şi 30 august, la Sinaia, meşteşugari romi din toată ţara, care vor expune bijuterii şi vestimentaţie tradiţională, precum şi muzicieni şi dansatori, conform
▲ În magazinele pentru turişti de la Horezu, ceramica emblematică pentru localitate poartă adesea chipul lui Vlad Ţepeş, pentru a fi mai atractivă pentru vizitatori, potrivit unui studiu realizat de Muzeul Ţăranului Român (MŢR), prezentat la o întâlnire din seria „Conferinţe la Şosea” ▲ Seria de Conferinţe de la Şosea a debutat săptămâna trecută la Clubul Ţăranului Român, cu o prezentare a modului în care se realizează în prezent ceramica la Horezu, dar şi a felului în care aceasta se comercializează ▲
Horezu. Judeţul Vâlcea. 113 kilometri de Craiova. Localitatea este cunoscută drept cel mai puternic centru de olărit din sudul ţării, iar ceramica de Horezu este renumită în toată Europa. Oamenii, meşteri înnăscuţi, îşi ţin casele împodobite cu obiecte ceramice tradiţionale: farfurii, ulcioare, oale şi chiar jucării sau fluiere. Elena Vegheanu este unul dintre exemplele de ceramişti hurezeni care lucrează de drag, din pasiune pentru meseria învăţată în urmă cu 34 de ani, dar şi din dorinţa de a bucura orice turist care îi trece pragul, doritor să cunoască meşteşugul olăritului. Femeia îşi cară singură lutul din groapă cu tractorul, tocmai de sus, departe, din Dealul Romanilor, loc binecunoscut de toţi olarii din zonă, şi devine una cu huma binecuvântată, când o modelează la roată.
Olarii din Horezu se pregătesc, în aceste zile, să îşi asigure toată materia primă de care vor avea nevoie măcar până la ieşirea din iarnă sau până în toamna anului viitor, conform Agerpres. La începutul anilor ’90, la Horezu existau doar câteva familii de olari, dintre care cele mai renumite purtau numele de Vicşoreanu şi Ogrezeanu, iar meşteşugul olăritului se transmitea din tată în fiu, tainele meseriei fiind păstrate aproape cu sfinţenie. În ultimii ani, datorită reducerii activităţilor industriale în zona Horezu, unii dintre foştii mineri şi foştii lucrători din industria uşoară ori din industria laptelui s-au convertit la meseria de olar, „furând” meşteşugul de la păstrătorii tradiţiei.