Iniţiative de salvare a unor meşteşuguri tradiţionale de la dispariţie

Introducerea meşteşugurilor tradiţionale în nomenclatorul de meserii este importantă pentru salvarea acestora de la dispariţie, susţin reprezentanţi ai unor instituţii muzeale şi organizaţii cu profil cultural-folcloric. La acest moment, în România sunt recunoscute oficial doar trei meşteşuguri, în timp ce Ungaria, de exemplu, a acreditat deja 32 de meserii tradiţionale, afirmă La­szlo Kelemen, preşedintele Fundaţiei „Casa Tradiţiilor Ardeleneşti”. Muzeul Astra din Sibiu şi fundaţia menţionată au încheiat, recent, un protocol de promovare a tradiţiilor din Transilvania.

De necesitatea introducerii unor meşteşuguri tra­di­ţio­nale în nomenclatorul de meserii vorbesc, cel mai probabil, multe instituţii şi organizaţii cu activităţi de promovare şi păstrare a tradiţiilor din toată ţara. Această idee a fost pusă în discuţie, recent, într-o conferinţă, de Karla Roşca, şefa Secţiei expoziţii din cadrul Muzeului Astra din Sibiu, Laszlo Kelemen, preşe­dintele Fundaţiei „Casa Tradiţiilor Ardele­neşti”, şi de Gabriella Igyarto, reprezentanta Federaţiei Asociaţiilor de Artă Populară. Toţi trei au subliniat importanţa recunoaşterii meşteşu­gurilor tradiţionale, a muzicii şi dan­sului ca meserii, în condiţiile pericolului major ca acestea să dis­pară.

Promotori ai tradiţiei, Muzeul Astra din Sibiu şi Fundaţia „Casa Tradiţiilor Ardeleneşti” au anunţat încheierea unui protocol de promovare comună a tradiţiilor populare din Transilvania. „Muzeul Astra colaborează cu spe­cialiştii săi şi cu reprezentanţii Fundaţiei «Casa Tradiţiilor Ardeleneşti» în vederea identificării şi repertorierii meşte­rilor populari, precum şi a meşte­şu­gurilor şi tradiţiilor practicate în spaţiul transilvan”, a spus Karla Roşca. În acest fel se urmăreşte „acreditarea meşteşu­gurilor pe plan naţional, fiindcă în România nu există aceste meşteşuguri în mod oficial. Există nişte standarde ocu­paţionale, care au fost făcute în 2022-2023 pe câteva meşteşuguri”. Şefa Secţiei expoziţii din cadrul Muzeului Astra a adăugat că insti­tuţia muzeală sibiană „a avut un proiect pe fonduri norvegiene şi avem la Sibiu un centru de formare profesională, dar am acreditat doar trei meşteşuguri deocamdată, mai mult bazate pe construcţia de case: chirpici artizanat, dulgherie şi sculptură piatră”, a adăugat şefa Secţiei expoziţii a muzeului sibian.

Comparativ cu România, unde sunt recunoscute oficial doar trei meşteşuguri populare, în Ungaria, de exemplu, sunt acreditate 32 de meserii tradiţionale, susţine Laszlo Kelemen: „Fundaţia noastră a luat fiinţă tocmai pentru salvgardarea acestor tradiţii; încercăm să transmitem celorlalte generaţii, în mod viu, această cultură. Fiindcă vedem că şi meşteşugurile tradiţionale ­po­pulare sunt în curs de dispariţie, ca şi folclorul, muzica şi dansurile tradiţionale”. De altfel, preocuparea pentru salvarea tradiţiilor populare se manifestă naţional, dar şi internaţional. Prezentă la un congres de specialitate în Barcelona, Spania, Gabriella Igyarto a făcut cunoscută concluzia unanimă a acelui eveniment: „necesitatea unor eforturi europene comune pentru salvarea acestui inestimabil patrimoniu material şi imaterial al umanităţii, pe care îl reprezintă tradiţiile fiecărui popor în parte”.

Tot mai puțini meșteșugari

Preocupări oficiale cu privire la meşteşugurile populare au fost transpuse în proiecte, precum Pro­punerea de politică publică alterna­tivă în sprijinul meşteşugurilor tradiţionale, program cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, cu obiectivul declarat de a se preîntâmpina dispariţia unor meșteșuguri tradi­ţionale. Deşi nu există studii recente la nivel național care să ofere o inventariere cât mai fidelă a celor care practică meșteșuguri tradiționale, cu atât mai puțin statistici precum contribuția acestora la PIB sau calcule ale impactului acestor activități, documentul semnala un declin al practicării meșteșugurilor tradițio­nale, după cum a reieşit din cercetări la nivel regional sau județean, realizate în principal de ONG-uri, și din o serie de documente strategice, precum Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020.

Cauzele acestui declin enumerate în acelaşi document ţin în principal de: necunoașterea de către public a valorii culturale și a potențialului utilitar al lucrului manual tradițio­nal; expunerea meșteșugarilor tra­diționali la concurențe inegale și ne­cinstite de către comercianții de suveniruri, produse industriale și produse contrafăcute, ceea ce îi face pe meșteșugarii tradiționali să re­simtă o scădere a cererii pentru produsele lor; de dificultatea asigurării unui trai decent pe baza veniturilor ob­ți­nute din activitatea meșteșu­gă­reas­că; de legislaţia ne­a­dap­­tată la specificul activității meș­te­șu­gărești; de lipsa interesului au­to­rităților publice centrale și locale pentru sprijinirea meșteșu­ga­rilor tradiționali, dublată de lipsa încre­derii meșteșugarilor în auto­ri­tăți; de accesul greoi al mește­șu­garilor la materia primă necesară și, mai ales, la materie primă de ca­lita­te; de lipsa activită­ților de informare și educare a tinerilor în spiritul va­lorizării meșteșu­gurilor tradi­țio­nale, fapt care face ca aceștia să nu fie in­teresați de meșteșuguri, cu atât mai puțin de practicarea lor. Documentul menţio­na un oarecare reviriment al meș­te­șu­gurilor din construc­ții semnalat pe fondul preocupării pentru restaurarea monumentelor, în special în Transilvania.

O cercetare mai veche, din 2007, regăsită pe site-ul cultura.ro, rea­lizată de Fundaţia pentru Meşte­şu­guri, după ratificarea de către România a Convenţiei UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial prin adoptarea Legii 410 din 2005, arăta că doar 29% dintre meşteşugari au învăţat meserii tradiţionale prin ucenicie. Cei mai mulţi (31%) și-au însuşit cunoştinţele pe cont propriu, 12% de la un membru al familiei, iar restul în cadrul unor forme de educaţie (şcoli de vară, şcoală populară de artă, şcoli profesionale, licee de artă, universităţi). Unele meşteşuguri tradiţionale, practicate cu precădere în mediul rural, cum ar fi cojocăria, blănăria, fierăria, dogărie, confecţionare de clopote, obiecte de fier forjat şi roţi, jucării din lemn sunt ameninţate cu dis­pariţia din mai multe cauze, între care: cererea în descreştere pentru aceste produse, vârsta meşte­şu­garilor, majoritatea fiind trecuţi de 50 de ani, şi lipsa unor ucenici cărora să le transmită tehnicile specifice fiecărui meşteşug. Studiul semnala carenţe legislative în privinţa pro­tejării patrimoniului cultural imaterial, dar şi în privinţa statutului artiştilor şi artizanilor populari.

Promovare prin evenimente

Organizarea unor evenimente centrate pe promovarea tradiţiei fac parte din iniţiativele menite să stopeze riscul dispariţiei unor meş­te­şuguri vechi, iar între acestea se numără „Sărbătoarea Meş­teşu­gu­r­­i­lor Ardeleneşti”, care va avea loc în perioada 21-22 septembrie 2024, în Cetatea Târgu Mureş. Această a doua ediţie a evenimentului va pune accent pe joc şi jucării şi vor fi prezente 30 de asociaţii cu peste 100 de meşteri populari, reprezentând tradiţiile din întreg arealul transilvan, după cum anunţă organizatorii (Asocia­ția de Etnografie și Artă Populară, Fundația „Casa Tradițiilor Arde­lenești” și Asociația Meșteșuga­rilor din Transilvania).

Muzeul Astra din Sibiu a selectat pentru acest eveniment „cinci meş­teri care confecţionează jucării din textile şi ceramică. Indiferent că vorbim de jucăriile de lemn, de cele ţesute, păpuşi, avioane sau animă­luţe, suntem conştienţi că cei care au ales acest drum trebuie să aibă o poveste care trebuie spusă în cadrul târgurilor. Doar aşa, transmiterea meşteşugurilor poate să ajungă şi la cei mici”, a menţionat Karla Roşca. Ea a precizat, totodată, că Muzeul Astra oferă consultanţă de specialitate şi expertiză Fundaţiei „Casa Tradiţiilor Ardeleneşti” în organizarea şi desfăşurarea târgurilor de meşteri populari. Asemenea şi Federaţia Asociaţiilor de Artă Populară, după cum a spus Gabriella Igyarto.

„Sărbătoarea Meșteșugurilor Ar­delenești” are ca obiectiv principal promovarea, păstrarea și transmi­terea culturii populare tradiționale din Transilvania generațiilor viitoare. Evenimentul oferă posibilitatea publicului de a învăța despre meșteșugurile și cultura tradițională din regiune, prin intermediul unor programe precum: prezentări şi ateliere de meșteșuguri, conferințe profesionale, spectacole de dans popular, concerte de muzică populară, conform site-ului emu.ehh.ro.

Trebuie menţionat faptul că astfel de proiecte, de promovare a meşte­şu­gurilor şi tradiţiilor populare, sunt în atenţia şi a altor instituţii mu­zeale sau organizaţii dedicate acestui scop din toată ţară.