Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Patristica De ce voiește Mântuitorul să avem milă?!

De ce voiește Mântuitorul să avem milă?!

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Patristica
Data: 08 Iulie 2023

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXIV, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 744

„Dacă luăm aminte de noi înșine, putem să ne mântuim căutând leacurile milosteniei, ca să ne vindecăm rănile. Nu însănătoșează untdelemnul atât de mult trupul cât însănătoșează milostenia sufletul; milostenia face sufletul de nebiruit, iar diavolul nu-l poate doborî; ori de unde l-ar apuca îi scapă din mâini, că untdelemnul acesta nu-i îngăduie diavolului să ne apuce de spate. Să ne ungem, dar, necontenit cu acest untdelemn. Este temei de sănătate, dătător de lumină, pricină de bucurie.
- Dar cutare, îmi spui tu, are atâția și atâția talanți de aur și nu face deloc milostenie.
- Și te privește? Vei fi și mai admirat dacă, în sărăcia ta, ești mai darnic decât el. Lucrul acesta l-a făcut pe Pavel să admire pe macedoneni; nu că au dat milostenie, ci că au dat deși erau săraci (II Corinteni 9, 2).”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXVI, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 767

Când ei (săracii - n.n.) primesc milostenie din mâinile tale, se roagă lui Dumnezeu și-L fac pe Dumnezeu milostiv cu tine; iar când Îl fac milostiv pe Dumnezeu (…) resping uneltirile demonilor. Nu-l lasă pe cel rău să se înverșuneze împotriva ta, nici să te asalteze mereu, ci îi frâng puterea. Văzând, dar, pe acești ostași că luptă pentru tine în fiecare zi împotriva diavolului prin rugăciunile lor către Dumnezeu, plătește-ți și tu acest frumos impozit, hrana celor săraci. Blândul nostru împărat n-a pus niște oameni anumiți ca să strângă acest impozit pentru săraci, ci vrea ca tu să-l dai de bunăvoie. De-l dai puțin câte puțin, ți-l primește; de ești lipsit și nu-l poți plăti vreme îndelungată, nu silește pe cel ce n-are! Să nu-I disprețuiești, dar, îndelunga Lui răbdare, ci să adunăm, nu mânie, ci mântuire; nu moarte, ci viață; nu chin și pedeapsă, ci cinste și cununi. Nu-i nevoie să plătești ca să ți se ducă impozitul acesta de pe pământ la cer. Nu-i nevoie să te obosești ca să-ți schimbi banii. Dacă depui în mâinile săracilor impozitul acesta, Însuși Stăpânul ți-l duce în cer. Stăpânul se îngrijește să faci o afacere frumoasă.”

(Cuvânt patristic, Pr. Narcis Stupcanu)

Citeşte mai multe despre:   milostenie