La Învierea Domnului...

Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Douăsprezecea, Cap. 1, în Părinți și Scriitori Bisericești (2000), vol. 41, p. 1168

„(...) Cine este Acesta care vine din Edom, cu roșeala hainelor Lui din Bosra? (Isaia 63, 1). Cei ce strigă acestea, adică: Cine este Acesta care vine din Edom?, adică de pe pământ, sunt îngerii și Puterile spirituale, căci se minunează de Domnul Care Se înalță la ceruri. Și, văzându-L înroșit de sângele propriu, zic către El, încă neînțe­le­gând taina: Pentru ce ai îmbrăcămintea roșie și veșmântul Tău este roșu ca al celui ce calcă în teasc? (Isaia 63, 2). Căci ei aseamănă culoarea sângelui cu vinul cel nou din strugurii de curând călcați. Și ce zice către ei Hristos? Întâi, ca să fie cunoscut că este Dumnezeu după fire, spune: Eu grăiesc, zice, dreptatea (Isaia 63, 1), spunând grăiesc, în loc de învăț. Iar Cel ce învață dreptatea trebuie să fie Dătătorul Legii, deci Dumnezeu. Apoi îngerii zic către El, când Hristos le arată urmele cuielor: De unde ai rănile acestea la mâini? (Zaharia 13, 6), iar Domnul le răspunde: Am fost lovit în casa prietenilor Mei (Zaharia 13, 6). Căci casa iubită era Israel, care a rănit pe Domnul cu cuie și cu suliță. Pentru că îndrăznelile ostașilor trebuie, cu dreptate, puse pe seama iudeilor, căci ei L-au adus pe Domnul la moarte. Deci, când a dorit să-i convingă pe sfinții îngeri că S-a făcut Om cu adevărat, că a răbdat moartea pentru noi și a înviat din morți, Hristos nu S-a folosit numai de cuvinte, ci le-a arătat și semnele pătimirii. Ce e de mirare în faptul că, voind să elibereze de necredință pe fericitul Toma, i-a arătat semnele cuielor, ca să fie văzute de el spre folosul tuturor, pentru ca noi să credem cu adevărat că taina învierii s-a împlinit, nefiind înviat alt trup, ci cel care suferise moartea?”

Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Întâia convorbire cu părintele Isaac, Cap. XXXIV, 12, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, p. 473

„Și precum se spune despre Tatăl: Cel ce nu Și-a cruțat pe propriul Său Fiu, ci L-a predat pentru noi toți, așa se spune și despre Fiul: El S-a dăruit, fiindcă a vrut. Și de aceea este arătată în toate o singură voință, a Tatălui și a Fiului, pentru ca să învățăm că în însăși minunea Învierii Domnului a fost o singură lucrare.” 

(Pr. Narcis Stupcanu)