Lecții pentru creșterea copiilor

Sfântul Ioan Gură de Aur, Despre slava deșartă și despre cum trebuie să își crească părinții copiii, 36-38, în Părinți și Scriitori Bisericești (2016), vol. 16, pp. 357-358

„Să mergem acum și la altă poartă. Care este aceasta? E aproape de cea dintâi și se înrudește cu ea. Este auzul. Cetățenii primei porți ies dinăuntru afară și nici unul nu intră prin ea; cetățenii porții a doua intră din afară și nici unul nu iese prin ea. Prin urmare, se înrudesc mult cele două porți. Dacă nu se îngăduie nici unui gând stricat și rău să-i calce pragurile, nu va face greutăți nici gurii. Cel care nu aude lucruri rușinoase sau rele nici nu rostește lucruri de rușine. Dar, dacă va fi larg deschisă tuturor, o va pângări și pe aceea și va produce tulburare tuturor celor dinăuntru. Poate că ar fi trebuit să spun toate aceste lucruri despre auz mai înainte, ca să astup dinainte intrarea. Copiii să nu audă nici un cuvânt nelalocul lui, nici de la servitori, nici de la pedagog, nici de la doică. După cum plantele, când sunt mici și plăpânde, au nevoie de mai multă îngrijire, tot astfel și copiii. Să ne îngrijim să le luăm doici bune, ca să le punem o bună temelie chiar de la început și să nu primească din fragedă vârstă ceva rău. Să n-audă copilul flecăreli și basme băbești. Cutare, zice, s-a îndrăgostit de cutare. Sau: Fiul împăratului și fiica cea mai mică au făcut cutare lucru. Asemenea povestiri să nu audă copiii. Dimpotrivă, să audă alte povestiri, fără aluzii urâte, ci pline de multă simplitate. Se poate să le audă din gura servitorilor și din gura celor care-l însoțesc pe copil la plimbare, dar nu din gura tuturor, căci nu-i îngăduit tuturor servitorilor să se amestece în educația copilului. Cei care ne ajută în opera noastră trebuie să fie oameni pricepuți, după cum pricepuți sunt cei care se ocupă de o statuie. Dacă am fi constructori și am zidi o casă pentru un om de seamă, n-am îngădui servitorilor să se apropie fără nici un rost de construcție. Oare n-ar fi absurd ca acum, când zidim un oraș și creștem cetățeni pentru Împăratul ceresc, să îngăduim tuturor, fără deosebire, să se amestece în lucrul nostru?” 

(Cuvânt patristic, pr. Narcis Stupcanu)