Miluiește-ne pe noi, Doamne!

Origen, Despre rugăciune, Introducere, X, 2, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 7, p. 220

„(...) Prin curățire, de care a fost vorba, creştinul va participa prin rugăciunea sa şi la rugăciunea Fiului lui Dumnezeu, care stă şi în mijlocul acelora care nu-L cunosc (Ioan 1, 26), dar care nu lasă pe nimeni fără ajutor şi care se roagă Tatălui împreună cu cei pentru care mijloceşte. Fiul lui Dumnezeu este doar arhiereu pentru jertfele noastre şi apărător înaintea Tatălui; El se roagă cu cei care se roagă şi stăruie pentru cei care stăruie. Însă El nu se roagă ca pentru nişte casnici ai Săi, pentru aceia care nu se roagă necontenit în numele Său, nici nu va reprezenta înaintea lui Dumnezeu pe cei care nu urmează îndrumările Sale de a se ruga în tot timpul, fără să se ostenească.”

Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, Cap. VIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (2000), vol. 41, p. 824

„Hristos, Care S-a arătat în timpurile din urmă Arhiereul şi Mijlocitorul mai presus de chipurile şi formele Legii, Se roagă pentru noi ca om, dar Îşi arată şi dărnicia ca Dumnezeu, împreună cu Dumnezeu-Tatăl, Care dăruieşte bunătățile celor vrednici. Foarte vădit ne-a arătat aceasta Pavel, zicând: Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos (II Corinteni 1, 2). Deci, Cel ce Se roagă ca om, în acelaşi timp împarte ca Dumnezeu, căci, fiind Arhiereu curat, fără pată şi fără răutate, nu S-a adus pe Sine pentru slăbiciunea Sa, cum era obiceiul celor ce aduceau jertfe după Lege, ci pentru mântuirea sufletelor noastre. Şi aceasta făcând-o o dată pentru păcatul nostru, S-a făcut rugător pentru noi şi este El Însuşi jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre, după cuvântul lui Ioan. Şi nu numai pentru ale noastre, ci şi pentru ale lumii întregi (I Ioan 2,1-2).”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXX, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1987), vol. 21, p. 390

„Mare bun e rugăciunea! Dacă te foloseşti mult când vorbeşti cu un om virtuos, câte bunătăți nu vei dobândi când eşti învrednicit să vorbeşti cu Dumnezeu? Că rugăciunea este vorbire cu Dumnezeu. Şi ca să afli, ascultă pe prorocul ce spune: Dulce să-I fie lui Dumnezeu vorba mea (Psalmi 103, 35), adică vorbirea mea să fie plăcută lui Dumnezeu.”