Aducerea moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie la Bucureşti s-a petrecut în contextul războiului ruso-turc dintre anii 1768 şi 1774. Generalul rus Ivan Petru Saltîkov „a ocupat şi câteva sate de peste Dunăre,
Sf. Ap. Achila; Sf. Mc. Iust şi Iraclie; Sf. Cuv. Nicodim Aghioritul
Sfântul Apostol Achila/ Acvila (sec. I), „unul dintre cei 70 de Apostoli ai Domnului, a fost ucenic al Sfântului Apostol Pavel. Numele său este în latină Acvila, iar în greceşte Achila. Era iudeu de neam, din părţile Pontului şi, înainte de a crede în Hristos, a locuit în Italia, împreună cu soţia sa, Priscila, unde nu au stat multă vreme, pentru că împăratul Claudiu (41-54) a poruncit ca toţi iudeii să fie alungaţi din Italia” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul XI, luna iulie). A părăsit Italia alături de soţia sa şi s-au aşezat în Corint. Sfântul Apostol Pavel a venit de la Atena la Corint, unde i-a găsit pe Acvila şi Priscila, şi a stat în casa lor învăţându-i să creadă în Hristos şi i-a botezat. „Atât de mare a fost dragostea lor pentru noua credinţă, încât de îndată l-au însoţit pe Sfântul Pavel la lucrul răspândirii cuvântului lui Dumnezeu, nu numai printre iudeii şi elinii din Corint, ci şi în părţile Asiei. Lucrând Apostolul Pavel în Corint timp de un an şi şase luni, a pornit, apoi, cu corabia spre Siria, urmat de Acvila şi Priscila, cei legaţi de el prin fierbinte şi duhovnicească dragoste. Pavel a sosit, însoţit de ei, la Efes, unde, lăsându-i pe ei să-i înveţe pe efeseni credinţa cea în Hristos, s-a dus la Ierusalim” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul XI, luna iulie). După o vreme, Sfântul Pavel a venit la Efes. De aici Apostolul îi saluta pe corinteni „împreună cu Acvila şi Priscila şi cu Biserica din casa lor” (1 Corinteni 16, 19). Murind împăratul Claudiu, Acvila şi Priscila s-au întors la Roma, iar Apostolul Pavel i-a salutat din Corint, în Epistola către romani, „ca pe nişte ajutători ai săi, care şi-au pus viaţa în primejdie, pentru lucrul lui Hristos, şi cărora el le mulţumeşte în numele tuturor Bisericilor şi în numele său” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul XI, luna iulie).
Nu după multă vreme, Sfinţii Acvila şi Priscila au plecat din Roma şi au mers la Efes. Acvila a fost rânduit „episcop propovăduitor de către Sfântul Apostol Pavel”. La Efes, Acvila l-a ajutat pe Sfântul Timotei, în răspândirea credinţei creştine printre păgânii „din Asia, Ahaia şi Iraclia, ridicând biserici şi pe mulţi păgâni aducându-i la mântuire. Există tradiţia că, în cele din urmă, Acvila a fost ucis de cei necredincioşi şi a aflat odihnă în ceruri, cu ceilalţi Apostoli, prin darul Domnului nostru Iisus Hristos. Sfântul Acvila este pomenit şi în 13 februarie, împreună cu Sfânta Priscila, soţia sa” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul XI, luna iulie).



.jpg)


