Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Olga, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Rusiei

Sfânta Mare Mucenică Eufimia a fost contemporană cu împăraţii Diocleţian (284-305) şi Maximian Galeriu (305-311). Ea s-a născut şi a crescut la Calcedon. „Eufimia era în rânduiala fecioarelor Bisericii, trăind viaţă duhovnicească şi închinându-şi viaţa lui Hristos. Dregătorul Prise poruncise pe atunci să se adune tot poporul şi fiecare, după puterea sa, să aducă jertfă lui Ares, zeul Calcedonului. Unii dintre creştini, nevrând să jertfească idolului, de frica chinurilor, se ascundeau pe unde puteau. S-au găsit însă şi trădători care i-au pârât şi aşa au fost descoperiţi. Printre cei care n-au primit să jertfească lui Ares a fost şi Sfânta Eufimia fecioara. Ea a fost prinsă şi supusă la chinuri cu foc şi la alte pătimiri, fiind trasă pe roată, apoi a fost dată fiarelor sălbatice. Animalele, însă, s-au îmblânzit şi numai o ursoaică i-a făcut o rană la picior, iar Sfânta Eufimia, rugându-se, şi-a dat sufletul către Domnul, la 16 septembrie 307”, după cum precizează Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române în volumul XI pe luna iulie.

Tot din acest text aghiografic aflăm că „creştinii au îngropat cu cinste moaştele ei şi, după încetarea persecuţiilor, au zidit o mare biserică deasupra mormântului său din Calcedon. În Constantinopol au fost ridicate patru biserici în cinstea Sfintei Eufimia. În anul 451, în vremea binecredincioşilor împăraţi Marcian şi Pulheria (450-457), cei 630 de Sfinţi Părinţi sosiţi din toată lumea au ţinut la Calcedon al IV-lea Sinod Ecumenic. Părinţii de la Calcedon au arătat că biruinţa Sinodului care a condamnat erezia lui Dioscor şi a lui Eutihie se datora şi mijlocirilor Sfintei Eufimia. Astfel, de vreme ce ereticii nu voiau să primească dogmele dreptei credinţe, Sfinţii Părinţi ai Sinodului au zis către eretici: «Scrieţi într-o carte mărturisirea credinţei voastre şi vom scrie şi noi mărturisirea Bisericii Ortodoxe. Amândouă scrierile să le pecetluim şi să le punem în racla preacinstitelor moaşte ale Marii Muceniţe Eufimia. Apoi, să ne rugăm cu post lui Dumnezeu, ca prin ea să ne descopere credinţa cea dreaptă». După ce au pecetluit racla cu pecetea împărătească, au pus paznici, iar după trei zile de post şi rugăciune, deschizând racla, au găsit scrierea dreptcredincioşilor în mâna dreaptă a Sfintei, iar pe cea a ereticilor la picioarele ei. Spre aducerea aminte de această preaslăvită minune din timpul Sinodului, Sfânta Mare Muceniţă Eufimia este înfăţişată în icoană cu o scrisoare sau carte în mână. Pentru această minune, Sfânta Muceniţă este serbată şi în data de 11 iulie, duminica dintre 13 și 19 iulie fiind închinată Sfinţilor Părinţi de la al IV-lea Sinod Ecumenic”.