Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Transilvania Slujiri arhierești la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului

Slujiri arhierești la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului

Sărbătoarea Adormirii Născătoarei de Dumnezeu adună în fiecare an mulțimi impresionante de credincioși la marile mănăstiri din eparhiile Transilvaniei și Banatului, dar și în catedralele și bisericile care au hramul sărbătorii, iar ierarhii au fost prezenți și au slujit Dumnezeiasca Liturghie în mijlocul credincioșilor și pelerinilor, adunați de praznic cu multă evlavie față de Maica Domnului, în unele cazuri pe jos și de la mari distanțe.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului adună mii de pelerini la așezămintele monahale închinate Preasfintei Fecioare în întreaga țară. Unul dintre așezămintele istorice care și-a sărbătorit hramul în 15 august este Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, unde și în acest an mulțimi de pelerini din toate regiunile țării au venit pentru a-i aduce cinstire Maicii Domnului și pentru a cere prin rugăciune ajutorul ceresc, har mântuitor, sănătate și ocrotire divină.

Programul liturgic din ziua hramului a început cu slujba de sfințire a apei, oficiată la fântâna din incinta mănăstirii făgărășene de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, împreună cu Preasfințitul Ilarion Făgărășanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, și cu un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte vicarul-administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, arhimandritul Ioachim Tomoiagă, starețul mănăstirii de la Sâmbăta de Sus, arhimandritul Atanasie Roman, stareți de mănăstiri din eparhie, protopopi, preoți de la parohii din Țara Făgărașului și din alte părți ale Transilvaniei. 

După slujba de sfințire a apei a urmat Sfânta Liturghie, oficiată la altarul din pădure. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Timotei Popovici” a Catedralei mitropolitane din Sibiu, dirijată de pr. lect. univ. dr. Dan-Alexandru Streza.

Cuvântul de învățătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de arhimandritul Ioachim Tomoiagă. Părintele vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului le-a vorbit credincioșilor despre cinstirea Maicii Domnului și despre mijlocirea ei înaintea Tronului ceresc pentru mântuirea celor care îi înalță rugăciuni.

„Maica Domnului, care este și mama noastră a tuturor, așa cum nu L-a refuzat pe Fiul Său când a rugat-o ceva, nici rugăciunile noastre nu le trece cu vederea, pentru că noi cu adevărat ne constituim în fii binecuvântați ai Maicii Domnului. Pe Maica Domnului o cinstim mai întâi pentru că în ființa noastră, a poporului român, există această tendință de preacinstire, de evlavie față de Maica Domnului. Dar o cinstim pentru că a cinstit-o pe ea Însuși Dumnezeu-Tatăl atunci când a ales-o, atunci când a hotărât că ea este cel mai curat trup de pe fața pământului din care să Se întrupeze Fiul Său pentru noi și pentru a noastră mântuire. A cinstit-o Duhul Sfânt atunci când, așa cum ne spune arhanghelul Gavriil care a binevestit, S-a pogorât peste ea”, a  subliniat părintele Ioachim Tomoiagă.

La finalul Sfintei Liturghii IPS Mitropolit Laurențiu i-a felicitat pe pelerinii și credincioșii veniți la Sâmbăta de Sus pentru credința lor și mai ales pentru cinstirea pe care o aduc Sfintei Fecioare Maria. 

„Astăzi o prăznuim pe Maica Preacurată, Maica Îndurărilor, Maica Milostivirilor, cea care ne ocrotește pe noi și mijlocește la Fiul Său. Despre Maica Domnului putem spune foarte multe și niciodată nu vom consuma tot ceea ce se poate spune despre ea. Maica Domnului nu este doar rugătoare pentru noi, mijlocitoarea cea mai apropiată de Fiul Său, ea este modelul desăvârșit de ascultare de care ființa umană este datoare față de Creator. Deși nu putea să înțeleagă ce însemnează acest lucru, că Fecioară fiind va naște Fiu, a rostit cuvintele de supunere față de Tatăl, așa cum Fiul Care S-a născut din ea se va dărui Tatălui prin jertfă”, a spus ierarhul.

Programul de hram a continuat cu slujba Sfântului Maslu, credincioșii având posibilitatea să se roage pentru sănătate trupească și iertare de păcate. Credincioșii și pelerinii au avut posibilitatea să se închine raclei în care se păstrează capul Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, adusă de la Catedrala mitropolitană din Sibiu.

Hramul Mănăstirii Nicula

Peste 20.000 de pelerini din toată țara, dar și din străinătate, au asistat joi dimineața, 15 august 2019, la Mănăstirea clujeană Nicula, la Sfânta Liturghie, săvâr­șită cu ocazia Praznicului Adormirii Maicii Domnului. Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramu­reșului și Sălajului, și Înaltprea­sfințitul Părinte InnocentiosByakatonda, Mitropolit de Rwanda și Burundi, în sobor de preoți și diaconi, pe altarul de vară din curtea așezământului monahal.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, care le-a vorbit pelerinilor despre suferințele Maicii Domnului, arătând că „ori de câte ori ne rătăcim de la calea cea dreaptă, Maica Domnului suferă”. Ierarhul a precizat că, de-a lungul vieții, „Maica Domnului a suferit tare pentru Domnul Hristos, dar noi, fiind făcuți fii ai ei, dimpreună cu Sfântul Ioan Evanghelistul, suferă și pentru noi, pentru toți”. Astfel, credincioșii au fost îndemnați să fie atenți la semenii aflați în suferință și să se implice mai mult în acțiuni sociale: „Întrebarea esenţială pe care ar trebui să ne-o punem noi, creştinii veacului 21, este: îi place Maicii Domnului ceea ce facem noi? N-o întristează pe Maica Domnului secularizarea ce bântuie în lume, lipsa de preocupări spirituale, participarea atât de rară la slujbele bisericii, păcatele multe făcute de oameni? Îi place Maicii Domnului slaba noastră implicare în slujirea socială, în ocrotirea săracilor, a bolnavilor, a bătrânilor și a copiilor orfani sau abandonați? Deschidem noi suficiente centre de sprijinire a acestor categorii de oameni marginalizați? O dor toate acestea pe Maica Domnului”, a spus Înaltpreasfinția Sa.

Ierarhul a amintit și de emigrările masive din țara noastră, care au ca urmări dezbinarea familiilor și suferința copiilor: „Maica Domnului este pentru familia creștină, pentru nașterea, creș­terea și educare copiilor. Și mamele noastre care ne-au adus pe lume suferă când viața noastră nu merge foarte bine!... Foarte mulți ne-am născut în sat și anul acesta a fost dedicat de către Sfântul Sinod satului, iar multe sate îmbătrânesc și se depopulează. Maica Domnului și mamele noastre, la această priveliște, sunt îndurerate. Pe bună dreptate spune cântecul popular: «Când m-apropiu de-al meu sat, / Cunosc câinii pe lătrat, / Oamenii pe cuvântat, / Pe mama după oftat»”. Mitropolitul Clujului l-a pomenit în acest context și pe poetul transilvănean Ioan Alexandru, cel care a închinat un poem întreg satului românesc și care este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Nicula.

În încheierea cuvântului său, Mitropolitul Clujului a rugat-o pe Maica Domnului să aibă grijă de toate satele și orașele, îndemnându-i pe toți cei prezenți să fie buni, pentru a nu o întrista pe Maica Domnului: „Fiecare dintre noi să fim misionari ai Domnului Iisus și ai Maicii Domnului și să arătăm lumii un mod frumos de a trăi și atunci lacrimile de pe fața Maicii Domnului se vor împuțina”.

La final slujbei, Înaltprea­sfințitul Părinte Andrei le-a mulțumit pelerinilor pentru că an de an cercetează Mănăstirea Nicula, dar și Mitropolitului de Rwanda şi Burundi, Înaltprea­sfințituluiInnocentios, care, la rându-i, și-a exprimat bucuria împreună-slujirii. 

Răspunsurile liturgice au fost date de Corul de cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, dirijat de părintele profesor Vasile Stanciu, decanul facultății.

Zeci de mii de credincioși au participat în perioada 13-15 august la pelerinajul de la Mănăstirea Nicula, unde miercuri seara, în ajunul sărbătorii, a fost scoasă în procesiune din biserică Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și așezată pe altarul de vară. După Slujba Prohodului, Icoana a fost purtată în procesiune, pentru prima dată în jurul bisericii noi, timp în care au fost cântate pricesne. Apoi, icoana a fost așezată din nou la demisolul bisericii noi. Icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria de la Mănăstirea Nicula, la care vin pelerinii an de an să se roage, a fost pictată de preotul Luca din Iclod, iar în anul 1699 aceasta a lăcrimat vreme de trei săptămâni.

Hramul Mănăstirii Sânmărtinul de Câmpie

Joi, 15 august 2019, în ziua Praznicului Adormirii Maicii Domnului, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a fost prezent la Mănăstirea Sânmărtinul de Câmpie, protopopiatul Târgu-Mureș. Cu prilejul hramului acestui așezământ monahal, Întâistătătorul Eparhiei, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi, a oficiat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură.

Adresându-se numeroșilor credincioși prezenți, Arhipăstorul a spus: „Pelerinajul nostru pe acest pământ este plin de primejdii și de capcane care vin de la trup, de la lume și de la diavol. De aceea, este atât de ușor să devenim victime sau robi ai pasiunilor dezordonate, ai păcatelor și viciilor de tot felul, dar să nu ne pierdem speranța, pentru că dincolo de nori, în cerul slavei dumnezeiești, avem o mamă bună care nu încetează să ne ocrotească și să ne apere pe toți, știindu-ne slăbiciunea, pe de o parte, iar pe de altă parte, dorind cu ardoare să ajungem în Împă­răția Fiului ei biruitor și proslăvit; și aceasta o face chiar dacă păcatele noastre personale atrag mânia cea dreaptă a lui Dumnezeu. Ea ne iubește cu o iubire nemărginită pe toți cei care o cinstim cu dreaptă mărire. Deși se află în splendoarea Paradisului ceresc – cum spune Sfântul SiluanAthonitul –, ea nu ne uită pe noi, sărmanii, și acoperă cu milostivirea ei tot pământul și toate popoarele lumii. De aceea, se cuvine să o iubim și să o cinstim pe Maica Domnului cu încrederea că întotdeauna ea ne va învălui în norul luminos al milostivirii sale materne”.

Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Sânmărtinul de Câmpie este așezată în centrul Transilvaniei, reprezentând o veritabilă vatră spirituală pentru credincioșii din împrejurimi. Prima atestare documentară a locului propriu-zis provine din anul 1329. Potrivit tradiției, în secolul al VII-lea, pe aceste meleaguri a viețuit un monah cu o aleasă viață duhovnicească, pe nume Martin, care avea să fie martirizat. Acesta a fost recunoscut de către contemporani ca fiind o persoană sfântă, locul urmând să fie numit astfel (n.r. Sânmărtin) tocmai datorită cinstirii aduse acestuia. În cadrul unui document publicat în anul 1913 la Brașov, ni se face cunoscut faptul că Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt avea să ctitorească o biserică de zid la Sânmărtin, care avea să fie incendiată în anul 1660. Nu după mult timp, în locul acestui locaș de cult a fost adusă o bisericuță din lemn, locaș care a dăinuit până în zilele noastre.

Viața monahală de la Sânmartin avea să înceteze odată cu anul 1783, atunci când preoții Atanasie și Gheorghe au fost alungați din cadrul Mănăstirii, unul dintre ei fiind martirizat pentru dreapta credință. În continuare, locașul de cult a rămas pustiu, însă, în ciuda acestui fapt, numeroși credincioși dreptslăvitori venerau acest loc în ascuns, fiind consemnate în tot acest timp chiar și unele oficieri de slujbe. Începând din anul 1936, un număr de 19 comune de pe Câmpia Transilvaniei au contribuit, benevol – din dorința expresă a credincioșilor –, la ridicarea unui locaș de cult, distrus însă de autoritățile vremii în anul 1962. Viața spirituală a vetrei monahale de la Sânmărtin a reînceput după anul 1990, odată cu venirea aici a părintelui TeodulLibeg, sub a cărui oblăduire așezământul monahal se află până astăzi. Îndată după sosirea părintelui, a fost inițiată ridicarea noului locaș de cult cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, târnosit de către Înalt­preasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu la data de 18 mai 2014.

Praznicul la Mănăstirea Hodoș-Bodrog 

În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, 15 august 2019, Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului,dimpreună cu Preasfinţitul Părinte Lukijan, Episcopul ortodox sârb de Budapesta şi administrator al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, înconjuraţi de un ales sobor ieromonahi, preoţi şi diaconi. Din sobor au făcut parte Protos. Grigorie Timiș, starețul mănăstirii, Pr. MarincoMarcov, vicar administrativ al Episcopiei Ortodoxe Sârbe din Timişoara, Pr. OgneanPlavşici, protopop sârb de Arad, Pr. Prof. Dr. Cristinel Ioja, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad, Protos. Iustin Popovici, consilier cultural, Protos. Nicolae Tang, lector universitar, Pr. Pompiliu Gavra, directorul Seminarului Teologic Ortodox din Arad, Pr. Marian Neagoe de la Parohia Arad-Micalaca Nouă, Pr. Adrian Zaha, protopopul Ineului, Pr. Vlad Oneţ, capelan la Penitenciarul din Arad, Pr. Sorin Higioşan de la Parohia Zădăreni, Pr. Bogdan Tod de la Parohia Bodrogu-Nou, Arhid. Tiberiu Ardelean, inspector eparhial și alți sfințiți slujitori.

În cuvântul de învăţătură, Chiriarhul a vorbit sub titlul „Masa Preacurată a pâinii vieţii”, luat din citirile scripturistice ale praznicului (Filip. 2; Lc. 10) și din rânduiala Împărtăşaniei, care s-a pogorât de sus pentru milă, ca îndemn pentru credincioşii care au respectat rânduiala postului de a se împărtăşi cu Sfintele Taine, ori Maica Domnului este astfel numită „masa ospăţului” la care se împărtăşesc cei ce o cinstesc ca pe un model de ascultare a cuvântului dumnezeiesc aşa cum arată Mântuitorul în pericopele scripturistice ale zilei.

Prin Ea Fiul lui Dumnezeu a devenit Fiul omului spre a aduce jertfă de mântuire cu care sunt în comuniune credincioşii, a subliniat Înaltprea­sfinția Sa. Tot din Sfânta Evanghelie înţelegem valoarea spirituală a satului, mai ales în acest an omagial dedicat satului românesc, deoarece în casa celor două surori, Marta şi Maria, este primit Mântuitorul, unde I s-a gătit masa.

Răspunsurile liturgice au fost asigurate de către părinții din obștea mănăstirii și membrii Grupului vocal Sfântul Ioan Hrisostom, condus de prof. Paul Krizner.

Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei a primit din partea Preasfinţitului Părinte Lukijan, Ordinul de Gradul I al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Lukijan i-a acordat Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Ordinul de Gradul I al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, „întru sporirea bunei înţelegeri şi convieţuiri între cele două surori, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Aradului şi Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara, ca semn al aprecierii şi preţuirii” faţă de Arhipăstorul nostru.

Înaltpreasfinţia Sa, profund emoţionat, i-a mulţumit ierarhului sârb pentru această deosebită cinste şi împreuna slujire, amintind că „această comuniune patronată de Maica Domnului, prin cele arătate, este un îndemn pentru pelerine de a fi mereu în comuniune în jurul Ei. În această partea a ţării noastre buna înţelegere între etnii şi confesiuni este reprezentată de unitatea Ortodoxiei, prin legătura credincioşilor ortodocşi români şi sârbi.

Părintele consilier Iustin Popovici, în numele părintelui stareţ, a obştii monahale precum şi a pelerinilor prezenţi în număr impresionant, a mulţumit celor doi ierarhi pentru înălţătoarea împreună slujire în străvechea lavră a Bodrogului, Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei pentru faptul că în fiecare an poposeşte în mijlocul obştii şi a pelerinilor veniţi în număr atât de mare la acest praznic, precum şi Preasfinţitului Părinte Lukijan, pentru faptul că anul acesta a slujit pentru prima dată în Mănăstirea Hodoş-Bodrog şi pentru înalta distincţie oferită Arhiepiscopului Aradului. De asemenea, părintele consilier a amintit faptul că această distincţie este un dar al Maicii Domnului din partea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, la împlinirea, în acest an, a unei jumătăţi de veac de la tunderea în monahism ce a avut loc în Mănăstirea Hodoş-Bodrog la 24 iunie 1969. Părintele a mulţumit și tuturor sfințiților slujitori care au participat la slujbele mănăstirii atât în ziua de praznic cât şi în ajun și pelerinilor veniți să participe la hramul mănăstirii.

După Sfânta Liturghie toţi credincioşii au participat la o agapă oferită în trapeza mănăstirii.

Tot în această zi de praznic, Chiriarhul a poposit în Parohia Firiteaz, unde a săvârșit Slujba Vecerniei și a sfinţit noul iconostas din biserica parohială.

Târnosirea Bisericii din Moldova Nouă

De aproape 20 de ani se cons­truiește o frumoasă Biserică în cartierul nou al orașului Moldova Nouă de pe Clisura Dunării, în special în ultimii 4 ani s-a lucrat foarte mult. Astăzi, 15 august, la sărbătoarea „Adormirii Maicii Domnului” au fost încununate eforturile depuse pentru ridicarea și înfru­musețarea acestui impresionant sfânt locaș, ce se poate numi Catedrala Clisurii Dunării. Prea­sfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, împreună cu Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox al românilor din Ungaria și locțiitor al Episcopiei Dacia Felix, alături de un numeros sobor de preoți și diaconi, au săvârșit Slujba de Târnosire a Bisericii ce poartă hramul Praznicului Adormirii Maicii Domnului. În continuare în pre­zența autorităților centrale și locale precum și a credincioșilor din întreaga Clisură a Dunării, ierarhii împreună cu soborul slujitor au oficiat Sfânta Liturghie. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caran­sebeșului. 

Pentru că părintele paroh Ion Nedelcu s-a ostenit foarte mult în ultimii ani să definitiveze această biserică din Moldova Nouă, Prea­sfințitul Părinte Lucian l-a hirotesiticonom-stavrofor. De asemenea, domnului Dorin Crivacucea, unul dintre ctitorii principali ai bisericii i-a oferit Ordinul Crucea „Episcop Elie Miron Cristea”, clasa I pentru mireni, domnului Adrian Torma, primarului orașului Moldova Nouă, Ordinul Crucea „Episcop Elie Miron Cristea”, clasa a II-a pentru mireni și domnului Matei Lupu, prefectul județului Caraș-Severin, Diplomă de ctitor. Părintele Episcop le-a mai oferit și Diploma de excelență „Episcop Veniamin Nistor” tuturor credincio­șilor ce au fost alături de părintele paroh în această frumoasă lucrare.

„Am binecuvântat astăzi ostenelile preoților și ctitorilor care au ridicat această sfântă biserică, cei care au lucrat cu timp și fără timp pentru ca în orașul nou să existe o biserică frumoasă, împodobită, o biserică în care cre­dincioșii să-și găsească liniștea și alinarea la rugăciune și la liturghie. Îl felicităm pe părintele ctitor Ion Nedelcu și pe toți cei care au venit astăzi la biserică și se numără printre ctitorii și binefăcătorii acestei catedrale a Clisurii Dunării. Dumnezeu să răsplătească tuturor după faptele săvârșite, după credința mărturisită și după jertfa împlinită, pentru că într-adevăr nu este un lucru simplu și ușor, ca în vremuri grele, în orașe monoindustriale cum este Moldova Nouă, să se ridice o biserică. Știm foarte bine că în județul Caraș-Severin avem probleme din punct de vedere economic și financiar, dar și din punct de vedere demografic, și cu toate acestea credincioșii de aici și autoritățile locale împreună cu părintele paroh au reușit într-un timp relativ scurt să ridice în acest loc binecuvântat o biserică spre slava lui Dumnezeu”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.

Proiectul Bisericii a fost realizat în anul 1995 de către Iprotim Timișoara, însă construcția efectivă a început abia în anul 2000. Chiar dacă biserica se afla în construcție, credincioșii nu au fost văduviți de rugăciune, întrucât serviciile divine s-au oficiat până acum într-un spațiu improvizat de la subsolul bisericii. Odată cu disponibilizările și închiderea minelor din Moldova Nouă, credin­cioșii tot mai nevoiași nu au mai putut susține lucrările de cons­trucție, acestea fiind întrerupte o bună perioadă de timp. Cu toate acestea credincioșii nu și-au pierdut speranța că biserica lor, dorită încă de la venirea minerilor în oraș, va fi într-o bună zi terminată, iar ei se vor putea închina în noul locaș. 

După câțiva ani grei cu multe ispite și încercări, la rugăciunea intensă și sinceră a credincioșilor către Bunul Dumnezeu și Maica Domnului, iată că lucrările au fost reluate și în urma unor subvenții venite de la Secretariatul de Stat pentru Culte au început să avanseze. În ultimii patru ani s-au putut observa avansări importante ale construcției, ce au fost duse la bun sfârșit, doar prin mijlocirea Maicii Domnului, ocrotitoarea bisericii și prin implicare ctitorilor și binefăcătorilor.

Preasfințitul Părinte Lucian a săvârșit slujba Vecerniei cu Litie în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, la Catedrala Episcopală din Caransebeș.

Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Izbuc

Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai iubite sărbători din cursul anului bisericesc, datorită înaltei cinstiri de care se bucură Preasfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu, în poporul român. Evlavia și dragostea pe care dreptmăritorii creștini o manifestă față de Maica Domnului s-a arătat și în acest an, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, 15 august, la Sfânta Mănăstire Izbuc, devenită un adevărat simbol al spiritualității ortodoxe de pe meleagurile bihorene, cu prilejul hramului străvechiului așezământ monahal. Bucuria duhovnicească a obștii monahale și a pelerinilor a fost sporită prin prezența și slujirea aleasă a Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei.

Peste 8.000 de pelerini din Bihor, Arad, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Alba, Hunedoara, Cluj, Sălaj, Brașov, Sibiu, Dolj, Constanța și din alte colțuri ale țării au călcat pragul Mănăstirii Izbuc în zilele de 14 și 15 august, venind să primească hrană duhovnicească, fiind primiți cu multă dragoste de obștea mănăstirii. Programul liturgic a început în ajunul sărbătorii, miercuri seara, prin oficierea, de către un sobor de ieromonahi și preoți, condus, cu binecuvântarea Chiriarhului Oradiei, de Preacuviosul Părinte Arhim. Mihail Tărău, exarh și stareț al Mănăstirii Izbuc, a slujbei de Priveghere, urmată de Prohodul Maicii Domnului, apoi procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului la izvorul tămăduitor Izbuc, şi a continuat cu Taina Sfântului Maslu, precum şi Sfânta Liturghie săvârşită la miezul nopţii. 

În însăși ziua praznicului, joi, 15 august, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în paraclisul provizoriu amenajat pentru slujire din apropierea noii biserici mari a mănăstirii. 

Răspunsurile liturgice au fost date de corul „Solemnis” al bisericii „Nașterea Domnului” din Satu Mare, dirijat de Doamna Prof. Maria Chiș. Au fost prezenți și au încântat cu pricesne în cinstea Maicii Domnului și interpreți de muzică populară din localitatea Șanț, județul Bistrița-Năsăud, Prof. Dănilă Filipoi și Doamna Lucreția Pomohaci, împreună cu credincioși din corul parohiei Șanț. Au luat parte la sărbătoare și numeroase oficialități locale, jude­țene și centrale.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pericopei evanghelice, Chiriarhul Oradiei a subliniat cinstirea mare de care se bucură Preasfânta Născătoare de Dumnezeu încă din cele mai vechi timpuri, dar mai ales rolul important al Maicii Domnului în istoria mântuirii neamului omenesc.

Ierarhul a adresat urări de ani mulți și binecuvântați tuturor credincioaselor și credincioșilor care poartă numele Preasfintei Fecioare Maria.

La încheierea Sfintei Liturghii, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarh și stareț al Mănăstirii Izbuc, a adresat cuvânt de mulțumire Preasfințitului Părinte Sofronie pentru prezența la hramul mănăstirii, pentru dragostea și grija aleasă arătată așeză­mântului monahal, dar și oficia­lităților, preoților și dreptmăritorilor creștini veniți să ia parte la sărbătoare.

Pe parcursul celor două zile, credincioșii veniți în pelerinaj au avut posibilitatea să se închine, într-un spațiu special amenajat, la un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei și de Viață făcătoarei Cruci a Mântuitorului Iisus Hristos, la icoana Mântuitorului Iisus Hristos în grădina Ghetsimani, pictată de Părintele Arsenie Boca, la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul și la mici fragmente din moaștele altor sfinți, precum și la papucul Sfântului Gherasim din Kefalonia, odoare aflate în patrimoniul sacru al Mănăstirii Izbuc. De asemenea, cei prezenți au luat apă de la izvorul tămăduitor aflat în incinta mănăstirii. 

La încheierea praznicului, spre a spori bucuria acestuia, obștea monahală a invitat pe toți cei de față la agapa frățească, pregătind alese bucate tradiționale româ­nești. 

Hramul Mănăstirii Moisei

Joi, 15 august 2019, ziua praznicului Adormirea Maicii Domnului, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, de la ora 10:30, Sfânta Liturghie Arhierească în Altarul de Vară al Mănăstirii Moisei, cu ocazia hramului, în fruntea unui mare sobor de preoţi şi diaconi. 

Din soborul slujitor au făcut parte Pr. Daniel Tirean, inspector financiar intern la Centrul Eparhial, Arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, Pr. Mihai Chira, protopopul de Vişeu, Pr. Nicuşor Puflea, protopopul de Giurgiu, Protos. Ambrozie Piticari, duhovnicul Mănăstirii Pietroasa din Borşa, Pr. Călin Vlad, secretar protopopesc, Pr. Vasile Cozma, parohul din Rozavlea, Pr. Gavril Vancea din Săliştea de Sus, Pr. Gavril Pop, paroh în Belgia, de  naştere din Vişeu de Sus, Pr. Iulian Munteanu, paroh în Asolo, care a venit din Italia cu o procesiune tradiţională de copii maramureşeni, preoţi de mir de pe văile Izei şi Vişeului, arhidiaconi. 

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date în comun de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, înfiinţat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, şi o parte din membrii Grupului Psaltic „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, fondat şi coordonat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, dirijat acum alternativ de  fondatorul lor şi de George Florea. 

Un foarte mare număr de credincioşi s-a adunat în vasta curte a Mănăstirii Moisei, de ordinul zecilor de mii, încă de aseară, pentru a o cinsti pe Maica Domnului şi a se ruga împreună cu soborul. Între ei s-au aflat Gabriel Zetea, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Ing. Mircea Leţiu din Satu Mare, fost membru în Adunarea Eparhială şi aducătorul, an de an, în Eparhie, a Sfintei Lumini de la Ierusalim, Arhitectul Dorel Cordoş, după planurile căruia s-a construit Centrul Pastoral Cultural şi Monahal „Sfântul Mitropolit Sava Brancovici” de la Mănăstirea Moisei, Grigore Tomoiagă, viceprimarul comunei Moisei, alţi oameni importanţi din comună şi judeţ. 

Ca peste tot în Maramureş, procesiunile mariane au farmecul lor, însă în mod special cele de la Mănăstirea Moisei se evidențiază prin costumaţie și prin cântecele interpretate, pentru care se fac repetiţii în perioada Postului Adormirii Maicii Domnului, de către tinerii şi tinerele care vor participa la ele. Şi anul acesta, procesiunile au început să sosească în curtea mănăstirii încă din seara dinaintea praznicului, împreună cu preoţii, iar sosirea lor a continuat pe parcursul nopţii şi dimineţii. Ritualul înconjurării, la sosire, de trei ori a celor două biserici în sunetul clopotelor şi cu cele mai frumoase pricesne închinate Maicii Domnului, închinarea la icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, înconjuratul bisericii la plecare, tot în sunetul clopotelor şi cu cântece, rămân, pentru totdeauna, în memoria celor care asistă la acest ritual inefabil al procesiunilor sau iau parte la ele, ca pelerini. Aceste momente, când toţi credincioşii veniţi la mănăstire se opresc şi privesc, îţi creează fiori. Aşa a fost şi anul acesta, când în jur de 30 de procesiuni au sosit la Mănăstirea Moisei, din unele localităţi chiar şi câte trei procesiuni, cum a fost Săcel şi Vişeu de Sus, din alte localităţi câte două, cum a fost Săliştea de Sus sau Dragomireşti, iar din cele mai multe sate câte o procesiune.   

Emoţionant şi vast a fost cuvântul plin de învăţături duhovniceşti pe care l-a rostit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin în faţa credincioşilor veniţi la hramul Mănăstirii Moisei, în care a insistat asupra semnificaţiei praznicului Adormirea Maicii Domnului, a ceea ce ne spune troparul praznicului despre Maica Domnului, precum asupra simbolului de credinţă în care a fost trecută de Sfinţii Părinţi, la denumirile pe care Maica Domnului le are în cărţile sfinte şi în literatura religioasă, fiind comparată cu atâta plasticitate. Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a explicat conţinutul teologic al icoanei Deisis, al icoanei Adormirea Maicii Domnului, a explicat cum a devenit Sfântul Munte Athos Grădina Maicii Domnului şi ce importanţă are acest munte sfânt pentru întreaga umanitate, la legătura permanentă pe care a avut-o Maica Domnului cu Fiul său Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care îi ascultă rugăciunile pe care le face pentru cei ce se roagă ei. 

„În această zi de praznic mare noi nu înţelegem că Maica Domnului ne-a părăsit, că a murit şi şi-a încheiat viaţa pământească şi odată cu aceasta nu mai poate face nimic pentru noi, ci, dimpotrivă, în troparul Adormirii Maicii Domnului, imnograful, inspirat de Dumnezeu, a aşezat toată învăţătura acestei zile sfinte, ca să înţelegem ce s-a întâmplat la Adormirea Maicii Domnului. Maica Domnului este nelipsită din istoria mântuirii neamului omenesc. O numim Născătoare de Dumnezeu; pururea Fecioară Maria; plină de har; binecuvântată între femei; biserică sfinţită şi rai cuvântător; mai cuprinzătoare decât cerurile; scară către cer; liman şi salvare pentru umanitate; Maica Bunului Păstor; Împărăteasa Cerului şi a Pământului. Nu spunem că Maica Domnului a murit, ci că a adormit. Maica Domnului n-a murit ca o femeie obişnuită, a adormit. La Adormirea Maicii Domnului a venit Fiul ei şi a luat-o cu trupul la cer”.  

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a conferit Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” şi Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul” împreună cu Gramata Episcopală care le însoţeşte Părintelui Arhimandrit Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, situată în satul Moisei, una dintre cele mai mari comune din România, care, împreună cu părinţii mănăstirii, are o relaţie duhovnicească deosebită cu credincioşii de aici, care se vede mai ales în serile zilelor de vineri, când se oficiază Taina Sfântului Maslu, la care, dacă la început au fost doar 6-7 credincioşi la aceste rugăciuni, după nici doi ani biserica a devenit neîncăpătoare, de nu poţi nici măcar să îngenunchezi, ca să nu mai vorbim de zilele de maslu din cele patru posturi de peste an, când este plin de credincioşi şi în jurul bisericii, indiferent de vremea de afară.

Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” şi Gramata Episcopală care o însoţeşte au fost conferite Arhitectului Dorel Cordoş din Sighetu Marmaţiei, care a realizat atâtea şi atâtea mănăstiri şi biserici de pe cuprinsul Episcopiei în stilul arhitecturii din satele maramureşene, încât se poate spune că Arhitectul Dorel Cordoş a creat, de fapt, metaforic, mai multe sate maramureşene în cariera sa, începând cu biserica Mănăstirii Bârsana şi continuând apoi în acest stil în zeci de locuri. Să subliniem că peste 90% din aceste edificii religioase, biserici şi case monahale, se află în satele Episcopiei.

Şi viceprimarului Grigore Tomoiagă al Moiseiului i-a fost conferit Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” în semn de apreciere pentru modul în care colaborează cu mănăstirea, pentru lucrările gospodăreşti de amenajare a spaţiilor de lângă mănăstire şi asfaltare a drumului spre mănăstire.  

În semn de mulţumire, în numele credincioşilor, Părintele stareţ şi Arhimandrit Teofil Pop a oferit Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin, în numele credincioşilor şi din partea lor, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, pentru a îmbogăţi zestrea Muzeului Mănăstirii. 

Praznicul la Mănăstirea Strâmba

Joi, 15 august 2019, cu ocazia praznicului Adormirii Maicii Domnului, Preasfințitul Părinte Petroniu a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Strâmba, cu hramul sărbătorii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte și Preacuviosul Părinte Arhim. Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului și Preacucernicul Părinte Cristian Oancea, inspectorul financiar al Episcopiei Sălajului.

La finalul Dumnezeieștii Liturghii, pentru bogata activitate administrativ-gospodărească și pastoral-duhovnicească, Prea­sfinția Sa a hirotesit întru protosinghel pe Preacuviosul Părinte Acachie Irimiea, viețuitor al mănăstirii.

În continuare, Preacuviosul Părinte stareț, Arhim. Grighentie Oțelea, a mulțumit Preasfințitului Părinte Petroniu pentru prezență, pentru cuvântul de învățătură și i-a dăruit o icoană.
Pelerinii au sosit în număr mare la sfânta mănăstire, cu o zi înainte, când au participat la slujbe până târziu în noapte. După slujba Prohodului Maicii Domnului, preoții și credincioșii au înconjurat în sunet de toacă și clopote biserica de lemn a mănăstirii. 

Începuturile Mănăstirii Strâmba datează din secolul al XV-lea, mai exact din anul 1470, conform cercetărilor documentare ale istoricului Augustin Bunea. Potrivit tradiției, întemeietorul acestui sfânt lăcaș de cult este o femeie bogată care avea un handicap la picior și la coloană, fiind gârbovă (strâmbă). Aceasta avea o fiică bolnavă și văzând râvna la rugăciune a doi călugări ce pustniceau prin aceste locuri, i-a rugat să mijlocească prin rugăciune la Bunul Dumnezeu, pentru vindecarea fiicei sale, făgăduind averea sa, care era de 180 de iugăre de pământ, suprafață de teren pe care s-a întemeiat, ulterior, așezământul monahal. 

Biserica de lemn din incinta mănăstirii adăpostește o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, numită și „Dulcele sărut”, care a făcut celebră mănăstirea în perioada interbelică îndeosebi, amplificând pelerinajele. Potrivit tradiției, icoana a fost dăruită mănăstirii de către unul din marii latifundiari ai Gârboului, care a comandat-o la vestitul Luca din Iclod, pe la anul 1673.

Începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea mănăstirea a fost lipsită de viață monahală, astfel încât, după aproape 200 de ani, în anul 1993, aceasta a fost reactivată. În anul 1996 este numit stareț al mănăstirii Preacuviosul Părinte Grighentie Oțelea, care demarează lucrările de ridicare a unui nou ansamblu monahal, ce cuprinde un paraclis și corpurile de chilii. Ulterior, au fost ridicate arhondaricul, un centru de asistență socială, Centrul cultural „Sfânta Maria” ce cuprinde muzeul, biblioteca și o sală de lectură, precum și altarul de vară al mănăstirii. În anul 2010, Prea­sfințitul Părinte Petroniu a sfințit piatra de temelie pentru biserica de zid a mănăstirii. În momentul de față, s-a finalizat tencuirea exterioară a lăcașului de cult, iar în interior, biserica este pregătită pentru pictură.

De asemenea, mănăstirea este implicată în diferite acțiuni de întrajutorare a persoanelor sărmane. An de an, aici sunt organizate tabere pentru copiii participanți la proiectul „Alege școala” și nu numai, se desfășoară cercuri pedagogice ale profesorilor, confe­rințe tematice, precum și alte activități culturale.

Pentru activitatea deosebită a Preacuviosului Părinte stareț Grighentie Oțelea, cu aprobarea prealabilă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la hramul mănăstirii din anul 2012, Prea­sfințitul Părinte Petroniu a hirotesit pe Preacuvioșia Sa întru arhimandrit. 

Priveghere la Catedrala Episcopală din Deva

Miercuri, 14 august 2019, la ceas de seară, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a slujit la privegherea oficiată în cinstea praznicului Adormirii Maicii Domnului la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Deva.

Împreună cu soborul slujitor, Preasfinția Sa a săvârșit Vecernia sărbătorii împreună cu Litia. În continuare a fost cântat Prohodul Maicii Domnului, iar apoi a urmat procesiunea în jurul Catedralei Episcopale.De praznicul Adormirii Maicii Domnului Schitul Alun și-a sărbătorit hramul.

Joi, 15 august 2019, în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, Schitul Alun și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit, Preasfinția Sa a vorbit despre rugăciunile de mijlocire ale Preasfintei Fecioare Maria înaintea tronului Sfintei Treimi, după mutarea ei la cer, având mare îndrăzneală, ca Una care a născut pe Fiul lui Dumnezeu întrupat, Mântuitorul Iisus Hristos.

Hramul bisericii cu două turnuri din Lugoj

Preasfințitul Părinte PaisieLugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, s-a aflat de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului în urbea de pe Timiș, în mijlocul credincioșilor parohiei Lugoj I. Este al 260-lea an de când biserica monument-istoric din Lugoj, închinată Maicii Domnului, îmbracă haine de sărbătoare, cinstindu-și ocrotitoarea spirituală.

La ceas de sărbătoare, Prea­sfințitul Părinte PaisieLugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, împreună cu pr. protopop Ioan Cerbu și un sobor de preoți și diaconi, a slujit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Din sobor au făcut parte și preoții slujitori ai parohiei. Alături de numărul mare de credincioși, au participat reprezentanți ai autori­tăților județene și locale, precum și mai multe delegații oficiale ale orașelor înfrățite cu municipiul Lugoj.

În continuare, potrivit tradiției locale, soborul slujitor, alături de credincioși, au înconjurat biserica parohială, intonând troparul Adormirii Născătoarei de Dumnezeu.

Cu ocazia hramului bisericii monument istoric, la Lugoj, s-a desfășurat cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Ana Lugojana”. În cadrul festivalului au participat cinci ansambluri folclorice din străinătate: Cipru de Nord, Cehia, Macedonia, Bulgaria și Serbia, precum și formaţii din ţară.

Monumentalul lăcaș de cult a fost ctitorit la anul 1759 de obercneazul Gavrilă Gurean, fiind sfinţit la 28 august 1766. Este una dintre cele mai impunătoare construcții în stil baroc din Banat, în prezent fiind declarată monument istoric.

Hramul Mănăstirii Dobric,  Bistrița-Năsăud

Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a participat atât la Privegherea și Procesiunea „Drumul Crucii” de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog din Arhiepiscopia Aradului, cât și, apoi, la hramul Mănăstirii Dobric din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului.

Deși despărțite fizic de câteva sute de kilometri, viețuitorii și miile de credincioși care au luat calea celor două mănăstiri pentru a se întâlni în acest Praznic, s-au împărtășit de bucuria de a-l fi avut în mijlocul lor pe Prea­sfințitul Părinte Emilian Crișa­nul. Așadar, seara, înaintea Praznicului Adormirii Maicii Domnului, Preasfinția Sa a participat la Slujba Privegherii de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog și la Procesiunea „Drumul Crucii’, care are o tradiție de aproape un secol. Tradiție născută din evlavia credincioşilor care veneau la această mănăstire din dorința de a-şi spori osteneala şi jertfa închinată Maicii Domnului.

Ziua Praznicului. După sute de kilometri parcurși, altă obște, alți credincioși, dar în același duh al bucuriei de a fi în împreună-rugăciune înălțată către Maica Domnului.

„Praznicul Adormirii Maicii Domnului concentrează întreaga mariologie ortodoxă analizată la Sinoadele Ecumenice III și IV. Despre nașterea ei în Împărăția cerurilor ne vorbește Sfânta Tradiție, învățătură sintetizată în troparul praznicului: „Întru naștere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu o ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare; mutatu-te-ai la viață, fiind Maica Vieții, și cu rugăciunile tale izbăvești din moarte sufletele noastre”.

Maica Domnului ne îndeamnă să ascultăm de Fiul ei, Mântuitorul Iisus Hristos și să păstrăm legătura cu Dumnezeu. Ce se întâmplă când nu avem această legătură? Murim cu moarte veșnică. De aceea ne adresăm Maicii Domnului „…cu rugăciunile tale izbăvești din moarte sufletele noastre”.

Știm cu toții că sufletul este nemuritor și trupul se descompune după moarte și așteaptă Învierea cea de obște. Atunci de ce ne rugăm Maicii Domnului să izbăvească din moarte sufletele noastre? Pentru că există și o moarte a sufletului și aceasta este despărțirea lui de Dumnezeu.

Cum moare sufletul nostru? Moare când nu mai crede în Dumnezeu și nu se mai roagă Lui. Mântuitorul spune: „Cine crede în Mine, viu va fi chiar dacă va muri trupește; cine crede în Mine, Eu îl voi învia în ziua de apoi, cine crede în Mine are viață veșnică”. În al doilea rând sufletul moare, chiar dacă omul este virtuos, moare când nu mai iubește pe Dumnezeu și semenii săi. În al treilea rând sufletul moare când se află în păcate și patimi grele și nu se mai pocăiește.

Când ne rugăm Maicii Domnului să izbăvească din moarte sufletele noastre, îi cerem trei lucruri: – să ne dea credință în Dumnezeu (așa după cum poporul român se roagă atât de frumos, când zice: „Ajută-ne Măicuță să ne rugăm mereu; Să credem totdeauna că este Dumnezeu”); – cerem Maicii Domnului să ne aducă iubire în suflet atunci când este multă ură și dezbinare între noi.  Să fie iubire în familii, în parohii, în țară și în lume. Observăm că există în lume puțină iubire și multă deznădejde și ură; – în al treilea rând cerem ei să ne dea lacrimile pocăinței. Oricât de păcătoși am fi, să nu cădem în deznădejde și să ne rugăm Maicii Domnului să ne ajute, să ne întoarcem la Fiul ei, ca o mamă care iubește pe copii, chiar și atunci când greșesc. De aceea nimeni în lumea aceasta nu poate înlocui rugăciunea Maicii Domnului, care este și Maica Vieții și Maica noastră spirituală. Evlavia noastră față de Maica Domnului, arătată prin participarea la pelerinaje, procesiuni și slujbe, trebuie să se concretizeze în faptele bune ale credinței, iubirii și nădejdii.Să-i mulțumim Maicii Domnului pentru tot ajutorul și să o rugăm, să ne ocrotească pe calea către viața veșnică din Împărăția Fiului ei”,  a fost îndemnul părintesc al ierarhului arădean.

Și cum nimic nu este întâmplător, ce exemplu mai frumos de concretizare a evlaviei „în faptele bune ale credinței, iubirii și nădejdii” am fi putut avea în ziua acestui Praznic, dacă nu chiar Mănăstirea „Adormirii Maicii Domnului” din Dobric? Pentru că citind istoricul construirii acestui Sfânt Locaș, putem vedea cu ochii ceea ce rostim la sfârșitul fiecărui icos din Acatistul acestei sărbători, când rostim „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care, întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!”. Pentru că, da, numai „nelăsându-le” Maica Domnului pradă deznădejdii pe viețuitoarele acestei mănăstiri, a fost posibil ca sămânța cea bună căzută între spini să rodească atât de frumos. Pentru Dumnezeu și pentru oameni. Oameni, care astăzi au luat calea acestei mănăstiri, transformând-o pe drept cuvânt în „Nicula Țibleșului”.