Cadre didactice și elevi de la Centrul de excelență în medicină și farmacie „Raisa Pacalo” din Chișinău, care beneficiază în această perioadă de un schimb de experiență, au vizitat marți, 14 mai,
15 Mai, 2024
1 Decembrie în Arhiepiscopia Craiovei
Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, a fost marcată în Arhiepiscopia Craiovei prin tradiţionalele evenimente festive organizate în Piaţa Primăriei municipale. Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a participat la activităţile festive organizate în Piaţa Prefecturii din Târgu Jiu.
Câteva mii de craioveni, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai principalelor instituţii publice au participat luni, 1 decembrie, la ceremonialele militar-religioase care au fost organizate în principalele oraşe din Oltenia, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a României. La Târgu Jiu, în oraşul lui Brâncuşi, manifestarea a avut loc în Piaţa Prefecturii şi a debutat cu intonarea Imnului Naţional şi săvârşirea unei slujbe de Te Deum de către un sobor de preoţi, în prezenţa Mitropolitului Olteniei. Şirul alocuţiunilor a fost deschis de IPS Părinte Irineu, care a subliniat faptul că „la baza unităţii poporului nostru a stat dintotdeauna credinţa creştin-ortodoxă“. Au urmat depuneri de coroane şi jerbe de flori la mausoleul închinat eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu, şi la final Garda de Onoare a defilat în aplauzele celor prezenţi.
La Craiova, ceremonialul dedicat Zilei Naţionale a avut loc în Piaţa „Alexandru Ioan Cuza“. Manifestarea a cuprins o slujbă religioasă de Te Deum, oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi. Au urmat depunerea de jerbe de flori la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, alocuţiunile oficialităţilor, parada militară şi un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul „Maria Tănase“. (Diac. Gheorghe Cioiu)
Despre Imnul Naţional „Deşteaptă-te, române!“
La ceas aniversar se cade să aducem câteva precizări cu privire la Imnul Naţional „Deşteaptă-te, române!“. Interzis în epoca comunist-ateistă, cântecul „Deşteaptă-te, române!“ a devenit, din 1990, oficial Imnul Naţional al României. Dacă paternitatea versurilor este incontestabilă - poetul şi ziaristul paşoptist Andrei Mureşanu (1816-1863) -, compozitorul este încă controversat. Prof. Vasile Oltean a demonstrat că dascălul de cântări, profesorul şi cântăreţul George Ucenescu, ucenicul lui Anton Pann, este adevăratul creator al muzicii, după însăşi mărturia sa: „Sosind furtunosul an 1848, poetul Andrei Mureşanu căuta o melodie după care să compună un sonet, care să cânte între amicii care erau să se adune la grădina parohului pentru o petrecere. Am cântat mai multe cântece de probă, iar sosind la ultimul cânt Din sânul maicii mele, iată că vine poetul Andrei Mureşanu, împreună cu patru domni români N. Bălcescu, I. Brătianu, Gh. Magheru, V. Alecsandri; [...] îmi dete d. Andrei Mureşan poesia făcută [...] îi probăm puţine rânduri şi văzând că în tot melosul este o minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără şi puternică până la fine [...]. Din ziua aceea, cântecul «Deşteaptă-te, române!» s-au făcut cel mai plăcut şi familiar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l cânt şi să învăţ tinerimea să-l cânte bine şi regulat“. Deci, compozitorul imnului este G. Ucenescu, şi nu Anton Pann (între timp, Ucenescu devine cursantul lui A. Pann la şcoala acestuia de psaltichie şi tipar psaltic de la seminarul mitropoliei, profesorul popularizând cântecul ucenicului său). Cel care face confuzie între cei doi compozitori este episcopul, apoi Mitropolitul Iosif Naniescu, confuzie care s-a perpetuat până azi.
Imnul „Deşteaptă-te, române!“, izvorât din vremurile zbuciumate ale istoriei naţionale, a fost, ca şi „Treceţi batalioane române Carpaţii!“ şi „Pui de lei“, pe placul milioanelor de luptători pentru libertatea şi dezrobirea românilor de sub imperii străine şi pentru convieţuire („Români din patru unghiuri, acum ori niciodată / Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!“); a fost ecoul dorinţei deşteptării conştiinţei unităţii de neam şi limbă, a identităţii naţionale, idealuri realizate în cele din urmă cu eforturi conjugate şi vărsare de sânge pe câmpiile libertăţii. Notorietatea lui s-a menţinut şi chiar a crescut în perioada postbelică (1945-1989) şi prin faptul că a fost interzis, astfel încât readucerea lui în actualitate în acele zile fierbinţi ale revoluţiei din decembrie 1989 a fost legitimă şi firească. (Tudor Nedelcea, Institutul Academic „Nicolaescu Plopşor“ din Craiova)
Imnul „Deşteaptă-te, române!“, izvorât din vremurile zbuciumate ale istoriei naţionale, a fost, ca şi „Treceţi batalioane române Carpaţii!“ şi „Pui de lei“, pe placul milioanelor de luptători pentru libertatea şi dezrobirea românilor de sub imperii străine şi pentru convieţuire („Români din patru unghiuri, acum ori niciodată / Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!“); a fost ecoul dorinţei deşteptării conştiinţei unităţii de neam şi limbă, a identităţii naţionale, idealuri realizate în cele din urmă cu eforturi conjugate şi vărsare de sânge pe câmpiile libertăţii. Notorietatea lui s-a menţinut şi chiar a crescut în perioada postbelică (1945-1989) şi prin faptul că a fost interzis, astfel încât readucerea lui în actualitate în acele zile fierbinţi ale revoluţiei din decembrie 1989 a fost legitimă şi firească. (Tudor Nedelcea, Institutul Academic „Nicolaescu Plopşor“ din Craiova)
