Ieri, 27 aprilie, s-au împlinit 128 de ani de la naşterea mitropolitului Nicolae Bălan. Născut în Blăjenii de Sus, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o familie de preot, a obţinut titlul de licenţiat şi doctor în teologie la Cernăuţi. A studiat la Facultăţile de Teologie Protestantă şi Catolică din Breslau Polonia (azi Wroclaw) între 1904 şi 1905. În 1909 a devenit profesor titular la Catedra de dogmatică, apologetică şi morală de la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu.
A fost hirotonit preot în anul 1919 iar după un an a fost ales mitropolit al Ardealului. A păstorit până în 1955, când a trecut la Domnul.
A luptat pentru acceptarea principiilor Statutului Organic Şagunian în Legea şi Statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române din 1925, apărând autonomia Bisericii. În 1943 a ridicat vechiul Institut teologic din Sibiu la rang de academie, cu drept de a elibera diplome de licenţă iar în 1948 instituţia a devenit institut teologic de grad universitar. A îndrumat activitatea Liceului "Andrei Şaguna" din Braşov, a Liceului "Avram Iancu" din Brad, Şcoala Normală "Andrei Şaguna" din Sibiu. A înfiinţat la Sibiu o şcoală normală de fete, Şcoala de cantăreţi bisericeşti ,,Dimitrie Cunţanu" şi un internat arhidiecezan. A pus bazele unor colecţii, în care au apărut zeci de lucrări teologice, a rectitorit Mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, a zidit schitul şi căminul de la Păltiniş, paraclisul şi biblioteca Academiei teologice "Andreiana". A protestat faţă de Dictatul de la Viena, prin care se ceda Ungariei horthyste nordul şi nord-estul Transilvaniei, iar în anii următori a militat mereu pentru reîntregirea territorială a ţării.
.jpg)
