150 de ani de la înfiinţarea Senatului

La Palatul Parlamentului a avut loc ieri o şedinţă festivă dedicată sărbătoririi a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului, a doua cameră legislativă a României alături de Camera Deputaţilor. La eveniment au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, precum şi preşedintele Senatului şi oameni politici care au deţinut în trecut această funcţie, foştii preşedinţi ai României, senatori, membri ai Guvernului şi reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai cultelor religioase.

Evenimentul aniversar s-a desfăşurat în sala de plen a Senatului României şi s-a bucurat şi de prezenţa unei delegaţii parlamentare din Republica Moldova, precum şi a unor diplomaţi din alte ţări. Şedinţa festivă a debutat cu intonarea imnului României. Alocuţiunea de deschidere a fost rostită de Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului. S-a ţinut un moment de reculegere în memoria foştilor preşedinţi ai Senatului, Nicolae Iorga, asasinat de legionari, Alexandru Lapedatu şi Constantin Argetoianu, decedaţi în condiţii tragice în temniţele comuniste. În continuare au vorbit Viorel Hrebenciuc, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor; Ion Iliescu, preşedintele României în perioada 1992-1996 şi 2000-2004; Emil Constantinescu, preşedintele României în perioada 1996-2000; Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta a României; academicianul Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române. În plenul Senatului au fost rostite mesaje şi de către foştii preşedinţi ai Senatului de după anul 1990: Oliviu Gherman (1992-1996); Petre Roman (1996-1999); Mircea Ionescu-Quintus (feb. - nov. 2000); Nicolae Văcăroiu (2000-2008); Mircea Geoană (2008-2011); Vasile Blaga (2011-2012); Crin Antonescu (2012-2014). Mesaje festive la aniversarea Senatului au rostit şi Victor Ponta, prim-ministrul României, şi liderii grupurilor parlamentare din Senat. La final, preşedintele Senatului a dăruit invitaţilor la acest moment aniversar plachete aniversare.

Senatul a apărut pe scena politică din ţara noastră la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, când, prin referendumul din 23-26 mai/4-7 iunie, românii s-au pronunţat asupra unui document cu valoare constituţională: „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858“. Statutul prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, a funcţionat ca un „corp ponderator“, ca un factor de echilibru între puterile statului. El era alcătuit din membri de drept (numiţi dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai unor autorităţi publice, academicieni etc.) şi membri numiţi de domnitor (reprezentanţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului). Printre preşedinţii Senatului României se numără şi mitropoliţii primaţi ai Bisericii Ortodoxe Române, Nifon Rusailă şi Calinic Miclescu.