6 ierarhi, 120 de preoţi şi mii de credincioşi la cel de-al doilea hram al Putnei

Pelerinajul la Mănăstirea Putna reprezintă de secole o parte a identităţii ţinutului Bucovinei. Acest pelerinaj capătă însă o amploare cu totul deosebită pe 2 iulie, ziua trecerii la Domnul a marelui domnitor şi ctitor Ştefan cel Mare şi Sfânt, dată consfinţită ulterior de evlavia populară ca zi de cinstire a Sfântului. Şi anul acesta, Mănăstirea Putna din Suceava, îmbrăcată în straie de sărbătoare, a unit ierarhi, preoţi şi credincioşi în rugăciune, în laudă şi în mulţumire aduse lui Dumnezeu şi sfinţilor. Mii de credincioşi din întreaga ţară au participat la hramul mănăstirii sucevene, închinându-se la mormântul domnitorului Ştefan cel Mare şi participând la slujbele religioase săvârşite.

Pelerini din toată ţara au venit la Mănăstirea Putna pentru a se închina la mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, aflat în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“. Oamenii au dorit astfel să-l cinstească pe cel care a ctitorit zeci de biserici şi care a fost apărător al neamului şi al credinţei străbune.

„Sfântul Ştefan cel Mare a fost cinstit şi apreciat chiar şi de oameni din sânul popoarelor cu care el s-a luptat“

Manifestările religioase dedicate celui de-al doilea hram al Mănăstirii Putna au început cu slujba Vecerniei unită cu Litia şi a Utreniei, oficiate în seara de 1 iulie de IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. La final, Înaltpreasfinţia Sa le-a vorbit celor prezenţi despre cinstirea deosebită pe care oamenii au arătat-o de-a lungul anilor Sfântului Voievod Ştefan cel Mare: „Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare a fost cinstit încă din timpul vieţii sale pentru faptele vitejeşti deosebite, fapte de apărare a credinţei strămoşeşti şi a patriei străbune, a pământului strămoşesc. A fost cinstit şi apreciat de contemporani, chiar şi de oameni din sânul popoarelor cu care el s-a luptat. De exemplu, cronicarul polon Dlugos a scris: «După părerea mea, el este cel mai vrednic să i se încredinţeze conducerea şi stăpânirea lumii şi mai ales funcţiunea de comandant şi conducător contra turcilor, cu sfatul comun, înţelegerea şi hotărârea creştinilor». Un alt cronicar, Miekowski, spunea despre Sfântul nostru voievod: «O, om fericit, care te-ai bucurat de toate darurile, câte natura altora numai în parte le da: unii înţelepţi şi vicleni, alţii viteji şi drepţi, alţii iarăşi cu noroc împotriva duşmanilor. Tu singur le-ai avut hărăzite toate laolaltă: drept, prevăzător, ager, biruitor al tuturor duşmanilor. Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru»“.

„Om al credinţei a fost măritul Ştefan şi toate faptele sale, cele orientate spre Dumnezeu, arată acest lucru“

Ieri, Sfânta Liturghie dedicată hramului a fost oficiată pe podiumul din curtea Mănăstirii Putna de IPS Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un impresionant sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Din soborul de arhierei au făcut parte IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Părinte Meletie, Arhiepiscopul Hotinului, PS Părinte Pantelimon, Episcop de Ivano-Francovsk şi Colomea, şi PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. La slujba de ieri de la Mănăstirea Putna au slujit peste 120 de preoţi veniţi din toate colţurile ţării, dar şi din Ucraina de Nord şi Basarabia. Răspunsurile liturgice au fost date de către Corala „Nicolae Lungu“ a Patriarhiei Române, care, la momentul împărtăşirii credincioşilor, a susţinut şi un recital de cântări dedicate Sfântului Ştefan cel Mare.

Citirea Evangheliei a fost succedată de cuvântul de învăţătură al Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, care le-a vorbit credincioşilor despre Sfântul Voievod Ştefan cel Mare ca om al credinţei şi al Evangheliei: „Om al credinţei a fost măritul Ştefan şi toate faptele sale, cele orientate spre Dumnezeu, arată acest lucru. A fost aşezat domn în Joia cea Mare, parcă plasat fiind pe orbita slujirii neamului său după chipul Celui care în Joia cea Mare a spălat picioarele ucenicilor. Orientată a fost domnia sa spre dumnezeiasca Liturghie, spre Cina cea de Taină, conştientizat fiind Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt de marele duhovnic Daniil Sihastrul şi de marele Mitropolit Teoctist din vremea sa că fără de Liturghie un neam nu dăinuieşte în istorie. Ştefan cel Mare a hotărât pentru sine şi pentru supuşii săi, împotriva oricărei logici războinice, ca înainte de luptă, în loc să mănânce bine pentru a fi puternici din punct de vedere biologic, să postească el şi oastea lui şi, în loc să doarmă mult înainte de luptă pentru a rezista în confruntarea ce urma, să privegheze în rugăciune, nădăjduind nu în puterea sa şi a armelor sale, ci în puterea lui Dumnezeu. A fost om al credinţei, şi pentru că şi-a dat seama că are slăbiciuni, că este muritor, om născut ca toţi ceilalţi din bărbat şi din femeie, a considerat că toate eşecurile sale s-au datorat propriilor păcate. Şi un om care este capabil să-şi vadă propriile păcate este descris de conştiinţa Bisericii ca un om mai puternic întru cele ale credinţei decât cei care vindecă şi cei care înviază morţii“.

În cadrul Sfintei Liturghii, a avut loc şi o hirotonie oficiată de IPS Teofan, ierodiaconul Ieremia de la Mănăstirea Putna primind treapta preoţiei. Spre final, predicile dedicate sărbătorii de la Mănăstirea Putna au continuat printr-un cuvânt de învăţătură al Înaltpreasfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, apoi al părintelui Vasile Gavrilă, parohul Bisericii „Sfântul Nicolae“ din Bucureşti - un apropiat al obştii monahale putnene, şi prin cuvântul de mulţumire al stareţului Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic.

Evenimentele din prima parte a zilei au continuat la Putna cu un program artistic oferit de Grupul vocal tradiţional „Ai lui Ştefan noi oşteni“ din cadrul Liceului Tehnologic „Ion Nistor“ - Vicovu de Sus, înfiinţat în 2008 de prof. Vasile Schipor din dorinţa de a promova valorile culturale şi religioase din Bucovina, care a interpretat cele mai frumoase cântece patriotice şi doine populare închinate Sfântului prăznuit, cu depuneri de coroane de flori la mormântul domnitorului Ştefan cel Mare şi cu defilarea în curtea mănăstirii a plutoanelor de la Jandarmerie şi Poliţia de frontieră.

„Ne aflăm în prag de căsătorie şi am venit la Putna pentru a lua binecuvântare de la Sfântul Voievod“

Printre miile de pelerini prezenţi la sărbătoarea Mănăstirii Putna, s-au aflat şi doi tineri profesori din Roman, Alexandra Buta şi Bogdan Ciobanu, care urmează să se căsătorească la sfârşitul acestei săptămâni. Înainte de a face însă acest mare pas pentru viaţa lor, ei au dorit să aibă binecuvântarea Sfântului Ştefan cel Mare. „Ne aflăm în prag de căsătorie şi am venit la Putna pentru a lua binecuvântare de la Sfântul Voievod. Am fost şi anul trecut şi ne-am propus să venim în fiecare an. Sfântul Ştefan cel Mare reprezintă pentru noi un model de curaj, de răbdare în suferinţe şi de iubire faţă de Biserică. Ne străduim să-l cinstim vizitându-i ctitoriile şi spunându-le elevilor la ore despre viaţa şi faptele minunate ale măritului domnitor“, ne-au declarat emoţionaţi cei doi tineri. De asemenea, Bianca Gheorghiţă, membră a Grupului vocal tradiţional „Ai lui Ştefan noi oşteni“ din Vicovu de Sus, a ţinut să ne spună câteva cuvinte: „În fiecare an, venim cu drag la Putna, altar al conştiinţei neamului românesc, pentru a aduce cinste, închinăciune şi mulţumire Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atât eu, cât şi colegii grupului din care fac parte preferăm să ne trăim tinereţea în dragoste faţă de Biserică, tradiţii şi folclor“.

Manifestările dedicate Sfântului Voievod Ştefan cel Mare la împlinirea a 510 ani de la trecerea la cele veşnice au continuat şi ieri după-amiază cu parada portului popular, unde au participat creştini din satele apropiate, dar şi din Republica Moldova, din Soroca şi Ialoveni. Spre seară, pe Dealul Crucii s-a făcut un foc de tabără, iar tinerii din Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români au aprins „torţele recunoştinţei“, pe care le-au purtat în mâini la întoarcerea spre Mănăstirea Putna.