91 de ani de la sfinţirea Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia

Catedrala ortodoxă din Alba Iulia, cunoscută sub numele de Catedrala „Încoronării“ sau Catedrala „Reîntregirii Neamului“, este un simbol pentru întreaga ţară, strălucind în fruntea bisericilor româneşti, „ca o mamă între fiicele ei“.

Construcţia catedralei a durat mai puţin de un an. Piatra de temelie a fost pusă la 28 martie 1921, în a doua zi de Paşti. Edificiul bisericesc în formă de cruce greacă înscrisă are o suprafaţă de 750 metri pătraţi şi o înălţime de 40 metri, fiind încadrată de o incintă dreptunghiulară, vegheată de turnul-clopotniţă, înalt de 58 metri. La 8 septembrie 1921 s-a montat crucea pe turla bisericii, iar la 1 decembrie au fost demontate schelele. Din punct de vedere arhitectural, edificiul se încadrează în curentul artistic promovat de arhitectul Ioan Mincu, curent inspirat din arhitectura medievală românească, cu precădere din cea brâncovenească.

O filă din istoria Bisericii din Ardeal s-a petrecut la data de 8 octombrie 1922 la Alba Iulia, când Catedrala a îmbrăcat haine de sărbătoare, gătindu-se ca o mireasă a lui Hristos. Slujba de sfinţire a fost oficiată de Nicolae Bălan, arhiepiscopul şi mitropolitul Ardealului, Gurie Grosu, arhiepiscopul Basarabiei, Vartolomei Stănescu, episcopul Râmnicului, Nicolae Ivan, episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului, Ioan Teculescu, protopopul Alba Iuliei şi un sobor de 20 de preoţi din împrejurimile Alba Iuliei. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul Catedralei mitropolitane din Sibiu, dirijat de Timotei Popovici. Cu acest prilej, Catedrala a primit hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“.

Evenimentele din această catedrală au scris multe pagini din istoria Bisericii Ortodoxe şi a neamului românesc: Încoronarea Regilor Ferdinand şi Maria, momentul de la 21 octombrie 1948, când Biserica a primit pe creştinii greco-catolici la credinţa Ortodoxă, apoi anul 1955, când au avut loc primele canonizări ale unor sfinţi români care au luptat pentru păstrarea credinţei strămoşeşti: Mitropoliţii Ilie Iorest şi Sava Brancovici, precum şi a mărturisitorilor Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi mucenicul Oprea din Sălişte sau canonizarea Sfântului Mitropolit cărturar Simion Ştefan din data de 30 octombrie 2011. Astăzi, lăcaşul de cult este catedrală arhiepiscopală, sediu duhovnicesc şi administrativ al Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Prin marile evenimente din istoria neamului şi a bisericii care au avut loc la Alba Iulia, Catedrala Încoronării sau a Reîntregirii Neamului, rămâne un simbol al oraşului şi al ţării, un punct de întâlnire între istoria veche şi viaţa actuală a bisericii, un binecuvântat spaţiu de rugăciune şi loc de pelerinaj.