91 de ani de la Unirea Basarabiei cu România au fost marcaţi la Catedrala patriarhală

Ieri, la Catedrala patriarhală din Bucureşti au fost marcaţi cei 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. Cu acest prilej a avut loc un Te Deum, precum şi o slujbă de pomenire pentru făuritorii Unirii Basarabiei cu România din 1918.

Cele două slujbe au fost oficiate, cu binecuvântarea PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa Preasfinţitului Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a membrilor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Arhiepiscopiei, dar şi a numeroşi credincioşi.

La sfârşitul slujbelor Te Deum-ului şi de pomenire, PS Ciprian a evocat momentul istoric petrecut în urmă cu 91 de ani, elogiind memoria făuritorilor Unirii Basarabiei cu România. „Prin grija şi prin lucrarea unui mănunchi de oameni care simţeau româneşte a putut avea loc crearea unui parlament, a unui sfat al ţării care, la sfârşitul anului 1917, a dat denumirea Basara-biei de Republica Democratică Federativă Moldovenească, şi apoi, în 24 ianuarie 1918, s-a proclamat independenţa noului stat. Odată cu proclamarea independenţei a început să prindă tot mai mult teren în sufletele şi conştiinţele românilor din Basarabia, dar nu numai, ideea unirii. Aceasta a fost popularizată prin intermediul unor publicaţii, prin care s-a conştientizat tot mai mult necesitatea unirii românilor cu patria mamă, în virtutea faptului că aveau aceeaşi credinţă, aceeaşi limbă, aceleaşi tradiţii, aceleaşi aspiraţii“, a spus Episcopul Ciprian.

Aducerea aminte de eroii credinţei şi ai neamului

Preasfinţia Sa a subliniat că, acum, la împlinirea a 91 de ani de la acest măreţ ideal al românilor din Basarabia, care a constituit începutul procesului de unificare a tuturor românilor, desăvârşit la 1 decembrie 1918, „ne-am adunat în Catedrala patriarhală din Bucureşti tocmai pentru a-i pomeni cu recunoştinţă şi cu evlavie pe cei care au militat prin cuvânt şi faptă la îndeplinirea acestui deziderat“.

În final, PS Ciprian Câmpineanul a evocat câteva personalităţi marcante din istoria Basarabiei, „pentru a ne aduce aminte, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, atât de părinţii noştri, care ne-au predat acest dar de mare preţ al credinţei noastre strămoşeşti, dar şi de eroii credinţei şi eroii neamului. Să nu îi uităm şi, totodată, veşnică să le fie pomenirea, şi noi să avem recunoştinţă. Dăm slavă Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit să fim împreună aici şi să îndreptăm un gând de mulţumire către El pentru toate binefacerile pe care le-a revărsat asupra poporului român, şi să-L rugăm ca să ne dea putere să biruim şi de acum înainte obstacolele, necazurile, greutăţile cu care ne confruntăm şi în interiorul graniţelor României, dar şi dincolo de Prut, acolo unde românii basarabeni încă mai suferă şi au nevoie de ajutorul şi de sentimentele noastre frăţeşti“.