A fost ales noul Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit marţi, 21 iulie 2020, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, în şedinţă de lucru, sub preşedinţia Prea­fericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul şedinţei, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, cu 30 de voturi din 46 valid exprimate.

Ședinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost precedată de o slujbă de Te Deum, oficiată de Preasfinţitul Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, în prezenţa Patriarhului României şi a ierarhilor membri ai Sfântului Sinod. În deschiderea lucrărilor, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că viaţa Bisericii continuă şi în timp de pandemie şi a subliniat faptul că este necesar să întâmpinăm orice fel de încercare din viaţă cu gândul la Dumnezeu, întărind astfel cooperarea sfântă în Biserică şi societate.

După ce membrii Sfântului Sinod au ţinut un moment de reculegere pentru vrednicul de pomenire Arhiepiscop Pimen şi după citirea Apelului nominal de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod, Preafericirea Sa a propus Sfântului Sinod ca Preasfinţitul Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhi­episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, să fie numit în Comisia pastorală, monahală şi socială. Propunerea a fost votată în unanimitate de către ierarhii prezenţi. „Avem o mulţime de activităţi care sunt evaluate, o mulţime de referate informative privind activităţile Cancelariei Sfântului Sinod, intervenţii la autorităţile de stat pe diferite teme şi un set de texte liturgice de aprobat, prezentate de Departamentul Carte de cult. De asemenea, pe ordinea de zi mai avem unele aspecte referitoare la diaspora română, mai precis Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Vicariatului Ortodox Ucrainean din Biserica Ortodoxă Română. În mod deosebit, avem aproape totalitatea răspunsurilor Bisericilor Ortodoxe surori privind împărtăşirea euharistică în timp de pandemie. Această temă este foarte actuală şi foarte importantă şi, ca atare, la Comisia pentru comunităţi externe, relaţii interortodoxe, intercreştine şi interreligioase s-a pregătit referatul respectiv”, a subliniat Patriarhul României.

Scrutin prezidat de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

După citirea referatului Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Secretarul Sfântului Sinod, a urmat alegerea unui nou chiriarh pentru slujirea de Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, desfăşurată în cadrul unei şedinţe deschise de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi prezidate de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, conform art. 130, alin. 13 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Cei doi ierarhi candidaţi pentru slujirea de Arhi­episcop al Sucevei şi Rădăuţilor au fost: Prea­sfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. În urma votării, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, cu 30 de voturi din 46 valid exprimate.

Actul votării reprezintă expresia libertăţii responsabile a sinodalilor

După alegeri, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a preluat preşedinţia şedinţei Sfântului Sinod, evidenţiind faptul că actul votării reprezintă expresia libertăţii responsabile a sinodalilor. „Ambii candidaţi sunt foarte bine pregătiţi. Este o diferenţă de vârstă evidentă, dar aceasta nu este întotdeauna un criteriu pentru alegeri. S-a constatat că unul dintre candidaţi are aproape 30 de ani de arhierie, iar celălalt trei ani de arhierie, şi cred că aceasta a contat foarte mult. Ei sunt foarte destoinici, capabili şi responsabili. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a câştigat prin faptul că la ierarhul existent acolo ca Episcop-vicar a mai venit unul din afara Bucovinei, dar nu cu totul străin de Bucovina, pentru că Preasfinţitul Părinte Calinic a fost călugăr de Putna la începutul vieţii sale monahale. Ca atare, eparhia are acum doi ierarhi foarte dinamici în ceea ce priveşte activitatea pastorală şi organizatorică”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a semnalat o problemă cu care se confruntă Arhi­episcopia Sucevei şi Rădăuţilor, dată de numărul mare de neoprotestanţi. „Aceasta trebuie să dea de gândit, mai ales că sunt sate de penticostali, baptişti şi adventişti tocmai în apropierea Sfintei Mănăstiri Putna. Aceşti neoprotestanţi s-au impus nu atât prin slujbele frumoase, cât prin partea financiară, creând locuri de muncă şi oferindu-le unor ortodocşi în schimbul renunţării la credinţa ortodoxă, ceea ce este un lucru foarte păgubitor de suflet. În acelaşi timp, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor are un potenţial foarte mare din punctul de vedere al voluntariatului. În Bucovina, oamenii sar în ajutor, sunt foarte harnici şi darnici. De aceea sunt şi exigenţi. Ei vor ca preotul să fie harnic şi activ în general şi din acest motiv trebuie ţinut cont de specificul zonei. Zona are şi multe aşteptări de la ierarhi, să fie harnici, să fie bine pregătiţi şi în acelaşi timp să fie cu suflet părintesc, deoarece, dacă nu există o dragoste părintească pentru credincioşi, ei pleacă, se duc la alte culte. Este foarte important să reţinem faptul acesta! În acelaşi timp este important ca să se respecte moştenirea spirituală a ierarhilor dinainte, în cazul nostru concret a Înaltprea­sfinţitului Părinte Pimen (...). Trebuie întotdeauna cu respect faţă de înaintaşi să continuăm ceea ce a fost bun, luminos şi să arătăm o unitate a clerului”, a subliniat Preafericirea Sa.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că este necesar ca cei doi ierarhi din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor să contribuie mai mult la armonizarea mănăstirilor Putna şi Sihăstria Putnei. „Adesea, aceste mănăstiri au fost prezentate într-o stare de concurenţă, de competiţie, ceea ce nu este duh bisericesc, ci duh lumesc. Sihăstria Putnei a fost un schit al Mănăstirii Putna şi trebuie să aibă tot timpul respect faţă de mănăstirea istorică, această reprezentativă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare (...). Este foarte important să avem acolo nu un duh sectar, pentru că există suficient duh sectar în zonă, ci un duh fratern de cooperare, de coresponsabilitate şi de recuperare a ceea ce s-a pierdut ca număr de credincioşi ortodocşi. Este nevoie mare de cooperare, nu de competiţie între cei doi ierarhi, ci de un model de frăţietate, pentru că este necesară consultarea. Când lucrurile se fac împreună, însuşi faptul că se fac în armonie este edificator pentru cler şi credincioşi. Oamenii nu se uită totdeauna doar la ceea ce spunem, ci mai ales la ceea ce facem ca lucrare publică. De aceea, frumoasa Bucovină este şi mai frumoasă atunci când este armonioasă din punct de vedere duhovnicesc şi al lucrării misionare, pastorale pe teren”, a îndemnat Patriarhul României.

Mulţumire înălţată lui Dumnezeu şi recunoştinţă ierarhilor sinodali

Apoi, a luat cuvântul noul ales în slujirea de Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfinţitul Părinte Calinic. „Mulţumesc Preamilostivului Dumnezeu pentru toate pe care le-am primit în viaţă, însă astăzi Îi mulţumesc şi pentru că, după aproape trei decenii de slujire în ascultarea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, m-a chemat precum odinioară pe Petru, prin cei 30 de ierarhi care m-au votat, să arunc mreaja de cealaltă parte a corăbioarei şi să ­vâslesc în marea învolburată a Ortodoxiei din dulcea Bucovină, considerată a fi un fel de pământ al făgăduinţei românesc. Preafericirea Voastră, aş vrea să îmi permiteţi să vă mulţumesc pentru trei motive. În primul rând, pentru că în iarna anului 1991 m-aţi recomandat Sfântului Sinod în ascultarea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. În al doilea rând, pentru cei aproape 18 ani de împreună-slujire în Arhiepiscopia Iaşilor, timp în care aţi ctitorit şi rectitorit întreaga eparhie prin programul intitulat «Nici un sat fără biserică». În al treilea rând, aş vrea să vă mulţumesc pentru că aţi binecuvântat înscrierea mea pe lista candidaţilor eligibili pentru demnitatea de Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor”, a spus ierarhul. În continuare, noul Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor i-a mulţumit Înaltprea­sfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pentru cei 12 ani de împreună-lucrare în Arhiepiscopia Iaşilor, precum şi pentru binecuvântarea pe care i-a acordat-o pentru a candida. De asemenea, ierarhul şi-a exprimat recunoştinţa şi faţă de membrii Sfântului Sinod care i-au acordat votul de încredere. „Port în suflet cu recunoştinţă bucuria miilor de slujbe săvârşite în parohiile şi mănăstirile din Arhiepiscopia Iaşilor în cele trei decenii de slujire şi a construirii celor 400 de biserici şi 1.000 de case parohiale şi sociale în cadrul programului «Nici un sat fără biserică». Dar port în suflet în egală măsură şi satisfacţia desfiinţării multor grupări parabisericeşti care bântuiau prin Eparhia ­Iaşilor. Vă asigur de toată dăruirea mea în slujirea eparhiei pentru care am fost ales şi unde, ­împreună cu Preasfinţitul Părinte Damaschin, cu preoţii şi credincioşii din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, vom încerca să reparăm mrejele Ortodoxiei care au fost rupte de schismele şi dezbinările consumate ca rezultat al libertăţii de exprimare de după 1989, respectând totodată cu toată seriozitatea canoanele rânduite de Sfinţii Părinţi, legiuirile Bisericii, precum şi hotărârile Sfântului Sinod”.

Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, scurtă biografie

Preasfinţitul Părinte Calinic Dumitriu, Arhiepiscop ales al Sucevei şi Rădăuţilor, s-a născut la 18 noiembrie 1957, în oraşul Iaşi. În 1980 s-a închinoviat la Mănăstirea Putna, iar în anul 1984 a fost tuns în monahism cu numele de Calinic. În perioada 1985-1989, a urmat cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu, pe care le-a absolvit în 1989 cu lucrarea de licenţă „Parabolele lui Iisus, de Joachim Jeremias“. La 14 mai 1986 a fost hirotonit diacon, iar la 15 august, acelaşi an, a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Putna, unde a avut ascultări de muzeograf, slujitor, mare eclesiarh.

În octombrie 1990, a fost numit stareţ al Mănăstirii Râşca, iar la 25 ianuarie 1991, a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, fiind hirotonit la 25 martie în Catedrala Mitropolitană din Iași.
În perioada 1992-1995 a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din cadrul Academiei Mihăilene, iar în perioada 1994-1998 a frecventat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Petre Andrei“ din Iaşi. În perioada 1996-1998 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Istoria Filosofiei, catedra Istoria Filosofiei şi Axiologiei, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, cu tema: „Tanatologia în proiecţiile sale teologice şi filosofice“, sub îndrumarea prof.  univ. dr.  Petre Dumitrescu. În perioada 2000-2004 a frecventat ­cursurile de doctorat, specializarea Epistemologie şi Filosofia Ştiinţei, catedra Logică şi Filosofie Sistematică „Petre Botezatu“ a Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ - Iaşi, cu tema „Logica Trinităţii“, sub îndrumarea acad. prof. univ. dr. Teodor Dima. 

Ierarhul are o bogată activitate editorială, publicând peste 40 de volume şi având alte titluri în curs de editare. De asemenea, a semnat şi 150 de articole în diverse ­publicaţii de specialitate sau prefeţe la alte lucrări.