Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
„A fost întotdeauna slujitorul tuturor”
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului a trecut la cele veșnice în dimineața zilei de duminică, 30 octombrie 2016. Din cei 95 de ani de viață, 75 i-a dedicat slujirii Mântuitorului Iisus Hristos în Biserica Ortodoxă Română, parcurgând toate treptele ierarhiei bisericești. Pleroma Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului este așteptată în aceste zile la Baia Mare pentru a rosti o rugăciune la căpătâiul ierarhului care a fost Întâistătător al acestei eparhii vreme de 26 de ani.
Despre moștenirea lăsată Bisericii noastre de Arhiepiscopul Justinian ne-a vorbit Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, ucenic apropiat al chiriarhului eparhiei, la propunerea căruia a fost ridicat, în 1994, la treapta arhieriei: „Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Justinian, părintele nostru duhovnicesc, al preoților, al monahilor și al credincioșilor din nord-vestul României, din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, s-a mutat din cele vremelnice la cele veșnice. După 95 de ani de viață, dintre care 75 de ani de slujire sfântă, cu fidelitate, credincioșie și multă râvnă, dragoste și jertfelnicie în Biserica lui Hristos, Arhiepiscopul Justinian lasă Bisericii Ortodoxe Române o moștenire cum puțini au putut lăsa în istoria noastră. Din cei 75 de ani în ogorul Bisericii, 43 de ani a slujit ca arhiereu, în vremuri grele în timpul comunismului și în vremurile mai puțin ușoare pe care le trăim, de libertate, dar de mare și multă responsabilitate”.
„Rămâne o icoană a părintelui bun și blând”
Preasfințitul Părinte Iustin a vorbit despre părintele său duhovnicesc și din perspectiva monahului care a depus voturile la Mănăstirea Rohia și a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah de Episcopul Justinian, care l-a și rânduit stareț al așezmântului: „Având în vedere experiența Înaltpreasfinției Sale în slujirea Bisericii din cea mai tânără vârstă, a fost un părinte și îndrumător al monahilor, un părinte și povățuitor, frate și împreună-slujitor al preoților și mult iubitor al poporului dreptcredincios, pe care l-a iubit, l-a slujit și l-a dorit aproape de Hristos și Biserica Sa, în credință și fidelitate. Noi, fiii Rohiei, suntem astăzi cu inimile îndoliate, suntem îndurerați. În primul rând, el este părintele monahilor de la Rohia. Ne-a fost tuturor un adevărat avvă, și mie personal, care de 22 de ani i-am fost împreună-lucrător, ajutător și frate întru slujire, mi-a fost lumină, călăuzire, părinte și povățuitor. Părinților și monahilor de la Rohia le-a fost întotdeauna și rămâne o icoană a părintelui bun și blând, păstor bun după chipul Mântuitorului Iisus Hristos. A fost întotdeauna slujitorul tuturor. Demnitatea sa arhierească a fost una jertfelnică și slujitoare. Aceasta este icoana slujirii Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Justinian. Pentru acești 75 de ani de slujire închinați Bisericii noastre Ortodoxe Române, pentru cei 43 de ani de arhierie, pentru cei aproape 26 de ani de slujire la cârma Eparhiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, IPS Justinian a fost, este și rămâne pentru fiii acestei eparhii o icoană a adevăratei slujiri. Astăzi plângem cu inima și cu sufletul pentru părintele nostru mutat dintre noi, dar înțelegem că pentru Înaltpreasfinția Sa s-au încheiat ostenelile pământești și începe slava și frumusețea și lumina Preasfintei Treimi. Îl rugăm pe Mântuitorul Iisus Hristos, întreaga suflare a slujitorilor și poporului dreptcredincios, să-l răsplătească pentru toate ostenelile, dar și pentru bunătatea, blândețea, jertfelnicia și dăruirea cu care și-a slujit Biserica și fidelitatea față de dreapta și sfânta noastră credință ortodoxă!”
Vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian i-a primit pe cei apropiați la chilie până în ultima zi: „A avut deschisă ușa ca un avvă pentru toți fiii duhovnicești care au dorit un sfat, o povață sau o binecuvântare. Ne-a învrednicit Dumnezeu ca după ce m-am întors de la Sfântul Sinod de la București să purtăm ultima discuție telefonică în care mi-a spus ultimele sale dorințe în mod clar și conștient. Ne-a ajutat Dumnezeu și să îl prindem în viață și să stăm să veghem mai multe ceasuri la căpătâiul Înaltpreasfinției Sale și să facem rugăciunile cuvenite în spitalul din Baia Mare. În consultare cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei și cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel vom rândui slujba Prohodirii. Dumnezeu să-l odihnească și să-i facă parte între ierarhii mari ai Bisericii lui Hristos și nouă să ne facă parte de rugăciunile Înaltpreasfinției Sale!”, a încheiat Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.
Trupul neînsuflețit al fericitului întru adormire Arhiepiscop Justinian va fi depus astăzi în paraclisul Reședinței episcopale din Baia Mare, după care spre seară va fi așezat în Catedrala Episcopală, pentru ca slujitorii și credincioșii din eparhie să-l cinstească și să rostească rugăciuni la catafalc.
75 de ani de slujire în ogorul Bisericii
Arhiepiscopul Justinian s-a născut la 28 mai 1921, în satul Plopiș, comuna Șișești, județul Maramureș, primind la botez numele Ioan. A intrat în Mănăstirea „Sfânta Ana” de la Rohia la 12 martie 1941, iar la 2 martie 1942 a fost tuns în monahism, primind numele Justinian. A fost hirotonit ierodiacon (15 august 1942) și ieromonah (17 aprilie 1943) pe seama Mănăstirii Rohia, fiind numit stareț al așezământului monahal în 1944. După aproape trei decenii de stăreție la Rohia, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului cu titlul „Maramureșeanul”, fiind hirotonit întru arhiereu la 9 septembrie 1973 în Catedrala Arhiepiscopală din Cluj-Napoca. În 1990 a fost reînființată Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului. Sfântul Sinod l-a numit locțiitor al eparhiei pe Episcopul-vicar Justinian Maramureșeanul (8 iunie 1990), care în urma alegerii ca titular (26 septembrie) a fost instalat în catedrala din Baia Mare la 11 noiembrie 1990. La propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat la rangul de Arhiepiscop onorific, primind însemnele acestei demnități din partea Patriarhului României în Catedrala „Sfânta Treime” din Baia-Mare la 13 decembrie 2009. A publicat 22 de titluri de carte, un volum în colaborare și peste 150 de studii și articole în reviste de specialitate sau în presa locală. Arhiepiscopul Justinian s-a mutat la cereștile locașuri duminică, 30 octombrie 2016, la ora 10:30, în urma unui infarct miocardic acut, se arată într-un comunicat remis de Consiliul eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului.