A fost sfinţită pictura catedralei din Slobozia

Ieri, 21 septembrie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit pictura Catedralei Episcopale „Înălţarea Domnului“ din Slobozia.

Evenimentul a fost precedat de slujba Sfintei Liturghii, oficiată de Întâistătătorul Bisericii noastre împreună cu un sobor de 14 ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Au fost prezenţi premierul României, autorităţi centrale, judeţene, locale, precum şi numeroşi credincioşi din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor.

În cuvântul de învăţătură rostit la finalul slujbei, Preafericirea Sa a subliniat importanţa Sfintei Cruci în viaţa credincioşilor şi a explicat ce înseamnă lepădarea de sine şi asumarea liberă a crucii pe care orice om o are de purtat în această viaţă. „Evanghelia de astăzi vorbeşte nu de crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, ci de crucea fiecăruia dintre oameni. Hristos Domnul spune: «Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie» (Marcu 8, 34). Vedem că Mântuitorul nu forţează pe nimeni şi respectă libertatea şi voinţa fiecărui om. Întrebarea însă este: ce înseamnă astăzi a se lepăda cineva de sine, a lua crucea sa şi a urma lui Hristos? Într-o societate în care afirmarea de sine este idealul omului, nu negarea de sine, într-o societate în care suferinţei i se găseşte cu greu un sens, mulţi oameni cad în deznădejde. Într-o societate în care fiecare urmează propria lui voie este foarte greu să înţelegem ce înseamnă a urma lui Hristos. Lepădarea de sine din Evanghelia de astăzi nu înseamnă o desfiinţare a eului propriu, ci înseamnă o metamorfoză spirituală a modului de a gândi, de a vorbi şi de a făptui. Lepădarea de sine înseamnă schimbarea modului de existenţă egoist într-un mod de existenţă generos, trecerea de la o viaţă centrată pe eul propriu la o viaţă atentă la nevoile celor din jur şi la descoperirea lui Hristos ca fiind centrul vieţii noastre“, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Hristos transformă crucea suferinţei în scară de înviere“

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat că în viaţa omului crucea se vede mai ales atunci când el trăieşte o suferinţă îndelungată: „O copilărie fără părinţi, o văduvie toată viaţa, o boală incurabilă, o umilire care nu a fost depăşită, toate acestea pot fi o cruce grea de purtat în viaţă. De ce trebuie să-şi asume omul crucea şi să-L urmeze pe Hristos? Pentru că numai El poate transforma crucea suferinţei în scară de înviere. El transformă suferinţa din interior în speranţă. Crucea nu este doar simbolul suferinţei, ci este şi simbolul biruinţei asupra suferinţei, simbolul Învierii lui Hristos“.

Patriarhul Bisericii noastre a explicat faptul că pictura, ca veşmânt al unei biserici, este în primul rând o mărturisire permanentă a credinţei ortodoxe, în al doilea rând pictura şi icoanele ne cheamă la rugăciune, iar în al treilea rând, acestea sunt o podoabă, o frumuseţe care trimit la frumuseţea eternă din Împărăţia lui Dumnezeu.

La final, Preafericirea Sa i-a mulţumit Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, pentru multa osteneală pe care a depus-o spre slava lui Dumnezeu şi spre cinstea oraşului Slobozia, prin înfrumuseţarea Catedralei Episcopale şi i-a oferit în semn de preţuire Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru ierarhi şi o cruce de binecuvântare, iar pentru Catedrala Episcopală a oferit mai multe cărţi de cult şi cărţi despre Sfinţii Martiri Brâncoveni. De asemenea, Patriarhul României a oferit mai multe distincţii patriarhale celor care au sprijinit această lucrare. Astfel, doi clerici au primit Crucea patriarhală, doi mireni au primit Ordinul „Sfântul Ştefan cel Mare“, iar alţi doi, Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“.

La rândul său, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu i-a oferit Preafericirii Sale un set patriarhal. Totodată, au fost lansate două monografii-album: Monografia Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor „1994 - 2014. Slujire şi dăruire. Două decenii de slujire arhierească în Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor“, în două volume, precum şi Monografia „Aşezăminte monahale din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor“, volume aniversare tipărite de Editura Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor.

Ierarhii care au participat