„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
„A teologhisi presupune a trăi întru Hristos“
Seminarul Teologic „Sfântul Grigorie Teologul“ din Bucureşti şi-a serbat sâmbătă, 25 ianuarie, ocrotitorul. Sfânta Liturghie, săvârşită în biserica Mănăstirii Radu Vodă, a fost oficiată de PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, parte dintre ei profesori şi ostenitori ai seminarului. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Cantate Domino“, dirijat de profesorul de muzică, arhidiaconul Răzvan Ştefan. La final, s-a făcut o slujbă de pomenire pentru profesorii şi elevii adormiţi în Domnul care au predat şi s-au ostenit aici.
Sărbătoarea hramului Seminarului Teologic din Bucureşti a început vineri seara, 24 ianuarie, odată cu slujba Vecerniei Sfântului Grigorie, cuvântătorul de Dumnezeu, oficiată în paraclisul din clădirea nouă a şcolii. A doua zi, alături de profesorii lor, elevii au participat la Utrenia şi Liturghia aşteptate cu multă bucurie şi încununate cu prezenţa în mijlocul lor a delegatului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. În buna tradiţie a seminarului, unul dintre elevii clasei terminale a rostit cuvântul de învăţătură la hramul Sfântului Grigorie de Nazianz. Anul acesta, Radu Bogdan a fost cel care a vorbit colegilor săi şi tuturor celor prezenţi despre personalitatea marelui teolog capadocian şi cum poate constitui el un model pentru viitorii slujitori ai altarelor.
În predica rostită la finalul Sfintei Liturghii, PS Varlaam Ploieşteanul a vorbit mai întâi despre rolul seminariilor teologice în istoria învăţământului românesc. „În secolul al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului al XX-lea, Seminarul «Mitropolitul Nifon» din Bucureşti, ca şi Seminarul Socola din Iaşi n-au format doar preoţi şi slujitori ai Bisericii. Şi dacă ar fi făcut numai lucrul acesta, tot ar fi rămas mari şi însemnate în istoria neamului, ştiind cât de importantă a fost activitatea clerului în veacurile amintite. Dar în aceste şcoli s-au format cei mai mulţi dintre profesorii şi învăţătorii străluciţi ai epocii, care au lucrat la procesul luminării neamului românesc. Aici au absolvit mari personalităţi, pedagogi, mari savanţi ai culturii române, iar aceasta constituie o bucurie pentru seminariile teologice, dar şi una a întregii Biserici.“
În a doua parte a cuvântării, PS Varlaam Ploieşteanul a făcut o incursiune în patristică, vorbind despre cei trei sfinţi, singurii din întreaga Ortodoxie care poartă apelativul de teolog. Lucrarea evanghelistului care a stat la pieptul Mântuitorului la Cina cea de Taină, simbolizat în pictura bizantină printr-un vultur şi care s-a apropiat cel mai mult de taina Sfintei Treimi a fost continuată în secolul al IV-lea de Sfântul Grigorie de Nazianz. El a şi fost numit teologul Preasfintei Treimi nu doar fiindcă a avut cea mai importantă contribuţie la formularea terminologiei trinitare, ci şi pentru că prin viaţa sa sfântă şi cultura vastă a reuşit să se apropie de profunzimile cugetării teologice. Al treilea teolog din istoria Bisericii fiind socotit Sfântul Simeon, trăitor în secolul al XI-lea.
La final, părintele Ionuţ Bărbulescu, directorul seminarului, a mulţumit lui Dumnezeu şi Sfântului Grigorie de Nazianz pentru faptul că această şcoală a rămas păstrătoare şi continuatoare a tradiţiei de învăţământ teologic pe care Seminarul „Mitropolitul Nifon“ a avut-o.