De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
A treia zi a Canonului cel Mare la Catedrala Patriarhală
În bisericile ortodoxe a fost citită în seara zilei de miercuri, 13 martie, cea de-a treia parte a Canonului de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul. Slujba Pavecerniței Mari a fost săvârșită în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
La finalul Canonului Mare prin care Sfântul Andrei Criteanul ne pune înainte chipuri de pocăință din Vechiul și Noul Testament, credincioșii au primit îndemnul Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul de întoarcere la Dumnezeu prin smerenie și lacrimi curățitoare de păcate. În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei din Catedrala Patriarhală, ierarhul a vorbit despre una dintre cele mai frumoase opere ale imnografiei bisericești de pocăință ca rod al vieții sfinte și smerite a autorului. „Cel mai important lucru pe care îl pune în lumină Sfântul Andrei Criteanul este, cu siguranță, smerenia. El, deși a fost un om virtuos, care s-a născut în Damasc și a trăit din tinerețile sale în Frăția Sfântului Mormânt, apoi la Constantinopol și apoi în Creta, unde a păstorit o comunitate către sfârșitul vieții, avea să-și asume toate păcatele. Se considera, după cum ați ascultat în această seară și în serile precedente, cel care a greșit cel mai mult dintre toți oamenii. S-a îmbrăcat cu acest veșmânt rar și prețios al smereniei. Rar, deoarece cei mai mulți dintre noi au o smerenie care nu reușește să ajungă înaintea lui Dumnezeu. Și prețios, pentru că acoperă, de fapt, toate neputințele firii omenești căzute. Dacă Sfântul Andrei Criteanul ne îndeamnă să purtăm acest veșmânt al smereniei, ne întrebăm de unde va fi învățat el această lecție extraordinară? Biserica, în general, ne recomandă să purtăm veșmântul smereniei în această perioadă, dar și în toate zilele vieții noastre. Dacă citim cu atenție canonul, constatăm că în primul rând Sfântul Andrei Criteanul a învățat smerenia din cuvintele Scripturii. Foarte bun cunoscător al cuvintelor vieții, pe care Fiul lui Dumnezeu le-a spus ucenicilor și tuturor celor care aveau să-L asculte peste veacuri, Sfântul Andrei Criteanul a reținut exemplele autentice de smerenie”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
Cuvintele Sfântului Andrei Criteanul au rolul de a ne îndemna pe toți la asumarea și practicarea smereniei, care poate acoperi toate neputințele noastre. „Să privim la Sfântul Andrei Criteanul și să urmăm exemplul smereniei și pocăinței lui. Dacă Sfântul Apostol Pavel a spus că este cel dintâi dintre păcătoși, cum am putea spune noi altfel? Dacă el a recunoscut că este cel din urmă dintre apostoli și nu este vrednic să se numească apostol, cum ne-am situa noi pe o treaptă mai înaltă, decât învățând din smerenia lui și din smerenia tuturor celor care s-au apropiat de Dumnezeu? Participarea la Canonul cel Mare, una dintre cele mai frumoase rugăciuni de umilință, una dintre cele mai cuprinzătoare, dar și plină de evlavie și de aducere-aminte pentru fiecare dintre noi, este un moment în care să mărturisim înaintea lui Dumnezeu că și noi trebuie să plângem împreună cu femeia cea păcătoasă, împreună cu Petru, cu același amar, pentru a primi iertarea păcatelor noastre, să ne comportăm asemenea tâlharului de pe cruce și să-L rugăm pe Dumnezeu să ne pomenească întotdeauna în Împărăția Sa”, a îndemnat Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Slujba de seară a fost înfrumusețată de armoniile Corului „Cantus Domini”, condus de arhidiaconul Răzvan-Constantin Ștefan și interpretările membrilor Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, conduși de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.
Ultimul fragment al Canonului cel Mare a fost citit în cadrul slujbei Pavecerniței Mari săvârșite ieri în bisericile ortodoxe. Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul va fi citit integral în timpul deniei săvârșite în seara zilei de miercuri, 10 aprilie.