A XV-a ediţie a Simpozionului de istorie „Colocviile Putnei“

Cea de a XV-a ediţie a Simpozionului de istorie „Colocviile Putnei“, dedicat în special istoriei epocii Sfântului Ştefan cel Mare şi istoriei Mănăstirii Putna, dar şi mănăstirilor din Bucovina, s-a încheiat astăzi, 12 iulie. Acest simpozion, devenit deja o tradiţie, a fost organizat în perioada 9-12 iulie, de Centrul de cercetare şi documentare „Ştefan cel Mare“ al Mănăstirii Putna.

Deschiderea simpozionului din ziua de miercuri, 9 iulie, s-a desfăşurat în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, care a săvârşit o slujbă de Te Deum. În cadrul festivităţii de deschidere din Sala Mare a Casei Domneşti s-au lansat ultimele numere apărute din revista „Analele Putnei“.

La ediţia a XV-a a Simpozionului de istorie „Colocviile Putnei“ au fost prezente comunicări ale unor cercetători consacraţi şi ale unor tineri cercetători din Grecia, Bulgaria, Rusia, Moldova şi România. Printre cercetătorii care s-au înscris la comunicări amintim pe prof. univ. dr. Sergiu Iosipescu, cu tema „Ştefan cel Mare domn al Ţării Româneşti“; prof. univ. dr. Marius Diaconescu de la Universitatea din Bucureşti, cu tema „Pe marginea unui izvor despre sprijinul militar al Ungariei pentru domnul Moldovei în jurul anului 1500“; prof. univ. dr. Ştefan Andreescu, cu tema „Un ecou din Belgrad al confruntării moldo-otomane din 1476“; prof. univ. dr. Ovidiu Cristea şi prof. univ. dr. Marian Coman, care au prezentat comunicarea „Istorii paralele, istorii convergente. Ţara Românească şi Moldova între 1457 şi 1476; prof. univ. dr. Nagy Pienaru, de la Institutul „Nicolae Iorga“ al Academiei Române, care a prezentat comunicarea intitulată „Cronica lui Yusuf. Campania otomană din 1476“; prof. univ. dr. Maria Alexandru de la Universitatea „Aristotel“ din Tesalonic, cu tema „Calofonia de tradiţie bizantină în Şcoala muzicală de la Putna: Sf. Ioan Cucuzel şi Eustatie protopsaltul“; arhim. Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a prezentat comunicarea „Noi manuscrise şi copişti din Moldovlahia“ etc.

„Sfântul Ştefan cel Mare, sfântul nostru naţional, care a încurajat cultura, reprezintă apogeul artei bisericeşti, zestre bogată, care trebuie păstrată, care trebuie cercetată şi din care să scoatem ce este de folos pentru poporul nostru şi pentru cultura noastră. Dumneavoastră sunteţi oameni de geniu, pentru că aveţi o pregătire corespunzătoare, şi mai ales o vocaţie şi o pasiune după Dumnezeu şi după rugăciunile pe care le înălţăm către El, cercetând cultura şi arta poporului român, artă creată sub inspiraţia Duhului Sfânt, sub umbra Bisericii şi a mănăstirii. Trăim într-o epocă în care cultura veche, arta veche, istoria poporului nostru sunt cu totul neglijate. Oamenii privesc înainte, uitând de trecut. Se desprind de pământ şi zboară fără a mai avea legătura cu pământul în care se adăpostesc atâtea valori, fără a mai avea legătura cu trecutul istoric în care sunt atâtea învăţături pentru orice domeniu de activitate, lucruri care înalţă inimile noastre, sufletele noastre şi ne dau curaj în trăirea vieţii cu bărbăţie. Prin acest simpozion vedem că în această epocă, iată, sunt oameni la o vârstă mai înaintată, dar sunt şi tineri, ctitori ai culturii noastre, adică întăriţi şi desăvârşiţi“, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.