Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Acatistele zilelor săptămânii

Acatistele zilelor săptămânii

Data: 16 Iul, 2013

La Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a apărut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea „Acatistele zilelor săptămânii“.

Cel mai vechi acatist cunoscut, care este şi cel mai des folosit în cultul ortodox, este Acatistul Bunei Vestiri, atribuit mai multor imnografi, de la Sfântul Proclu († 446) până la Sfântul Fotie († 893), patriarhii Constantinopolului. Introducerea lui în cult s-a făcut drept mulţumire adusă Maicii Domnului pentru apărarea minunată a cetăţii imperiale de atacurile năvălitorilor păgâni. Imnul acatist al Bunei Vestiri rămâne una dintre creaţiile imnografice cele mai profunde din punct de vedere teologic. El este cântat solemn în fiecare an, în cadrul Deniei de vineri seară în săptămâna a cincea a Sfântului şi Marelui Post, iar în mănăstirile cu tradiţie athonită este rostit zilnic de către monahi. Se obişnuieşte însă în mod deosebit a fi citit în fiecare zi de sâmbătă (sau vineri seara).

Al doilea acatist, ca vechime, este Acatistul Mântuitorului, în care se aduce laudă minunilor, Pătimirii şi Învierii Domnului. El se rosteşte de obicei duminica. A fost alcătuit în vremea înfloririi teologiei isihaste (secolul XIV), refrenul său „Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!“ fiind o variantă a rugăciunii minţii. De aceea părinţii duhovniceşti recomandă acest acatist ca o pregătire pentru rostirea cu folos a rugăciunii lui Iisus.

Lunea, ziua închinată puterilor cereşti fără de trupuri, se citeşte Acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, alcătuit de Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul († 1809), în care sunt amintite arătările şi minunile celor doi Voievozi netrupeşti, descrise în Sfânta Scriptură şi în Tradiţia Bisericii.

Ziua de marţi este închinată Sfântului Ioan Botezătorul, „cel ce a fost înger în trup“, „plinirea proorocilor“ şi „pecetea celor două Testamente“. Acatistul lui, alcătuit de patriarhul isihast Isidor al Constantinopolului († 1350), îl prezintă pe Înaintemergătorul Domnului ca pildă de asceză şi rugăciune neîncetată, dar şi ca ocrotitor al tuturor celor nedreptăţiţi şi aflaţi în necazuri.

Zilele de miercuri şi vineri sunt închinate Pătimirilor Domnului. De aceea, credincioşii ortodocşi obişnuiesc să citească Acatistul Sfintei Cruci, alcătuit în veacul al XVIII-lea de eruditul vlah Nicolae Velara, conducătorul Cancelariei domneşti din Ţara Românească. Acest imn aminteşte Răstignirea lui Hristos, arătarea Crucii pe cer Sfântului Împărat Constantin şi aflarea lemnului Crucii de către Sfânta Împărăteasă Elena.

Joia, credincioşii ortodocşi cinstesc în mod deosebit pe Sfinţii Apostoli şi pe Sfântul Ierarh Nicolae, care reprezintă ierarhia bisericească de succesiune apostolică. De aceea, în această zi se citesc alternativ Acatistul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, alcătuit de Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul († 1809), şi Acatistul Sfântului Ierarh Nicolae, creaţie românească din secolul al XIX-lea.

Toate aceste acatiste se citesc zilnic în mănăstiri şi în casele creştinilor, dar fac parte, de obicei, şi din pravila de rugăciune a celor ce se pregătesc, cu binecuvântarea duhovnicului, să primească Sfânta Împărtăşanie. De aceea, aceste texte liturgice au fost diortosite, folosindu-se originalele greceşti şi traducerile româneşti mai vechi, şi au fost astfel grupate pentru a fi la îndemâna tuturor creştinilor ortodocşi români dornici de sporire duhovnicească.

Lucrarea poate fi achiziţionată de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6, accesul se face din strada 11 Iunie), Librăria „Ortodoxia“ (Calea Victoriei nr. 45, lângă Biserica Kreţulescu), Galeriile „Cuvântul vieţii“, prin comandă pe internet la adresa magazin@editurapatriarhiei.ro, precum şi de la pangarele bisericilor şi mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor.