Actualitatea Crezului ortodox în societatea modernă

Simpozionul internaţional cu tema "Crezul niceo-constantinopolitan. Istorie, teologie şi spiritualitate" a debutat ieri, 1 noiembrie, la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Simpozionul internaţional cu tema "Crezul niceo-constantinopolitan. Istorie, teologie şi spiritualitate" a reunit în Amfiteatrul "Dumitru Stăniloae" al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti profesori de teologie din ţară, dar şi din străinătate, precum şi numeroşi studenţi. Întâlnirea are ca scop aprofundarea şi explicarea Crezului ortodox ca reper esenţial pentru viaţa şi misiunea Bisericii în contextul social actual. Lucrările simpozionului teologic au debutat prin cuvântul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat "Crezul ortodox - normativ al credinţei şi unităţii Bisericii".

Părintele profesor Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie "Justinian Patriarhul", a precizat că simpozionul se înscrie în seria de manifestări dedicate Anului Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti, reprezentând o provocare benefică la adresa profesorilor de teologie din întreaga Patriarhie Română şi din străinătate de a-şi focaliza cercetarea asupra simbolului niceo-constantinopolitan, cu scopul de a redescoperi rolul şi semnificaţia sa pentru teologia şi viaţa duhovnicească a Bisericii noastre. "În calitate de rezumat concentrat al dogmelor Bisericii, Crezul constituie sinteza fericită a celor două moduri de păstrare fidelă şi de transmitere integrală a Revelaţiei divine supranaturale, punctul de intersectare şi de convergenţă totală şi permanentă a Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii, asigurat de Biserică, cea care este chemată să fructifice prin teologia şi misiunea ei conţinutul doctrinar şi dimensiunea duhovnicească a Crezului ortodox. Crezul ortodox trebuie să rămână constant în centrul preocupărilor teologilor, tot aşa cum dreapta credinţă rămâne permanent în centrul propovăduirii, cultului şi spiritualităţii Bisericii Ortodoxe", a spus părintele decan Ştefan Buchiu.

Jean-Claude Larchet a vorbit despre sobornicitatea Bisericii Ortodoxe

Tot în cadrul sesiunii inaugurale au susţinut prelegeri doi renumiţi teologi din străinătate. Prof. dr. Wolfram Kinzig, de la Universitatea din Bonn, a definit pe scurt termenul de "crez", a explicat câteva aspecte legate de structura literară a crezurilor, despre Crezul niceo-constantinopolitan, încheind cu câteva observaţii despre necesitatea şi natura crezului. Jean-Claude Larchet, renumitul teolog francez, a susţinut prelegerea "Concepţia ortodoxă asupra sobornicităţii Bisericii". "Am încercat să prezint concepţia pe care o are Biserica Ortodoxă despre sobornicitate, ca element al Crezului ortodox, examinând succesiv diferitele aspecte ale acesteia, aspecte diferite, dar care converg totuşi spre afirmaţia că sobornicitatea îşi găseşte fundamentele esenţiale în Hristos şi în Duhul Sfânt", ne-a declarat profesorul Jean-Claude Larchet la finalul sesiunii inaugurale.

Crezul în Biblie şi în dialogul teologic contemporan

A doua sesiune a simpozionului, intitulată "Izvoare biblice şi formularea Crezului", s-a desfăşurat sub moderarea părintelui profesor Constantin Coman şi a început cu prelegerea profesorului Konstantin Nikolakopoulos de la Universitatea din München, care a vorbit despre formulele treimice fundamentale în Noul Testament ca prime premise ale Simbolului de credinţă. Sesiunea a doua s-a încheiat cu susţinerea lucrărilor "Mărturisirile de credinţă pauline" - părintele conf. dr. Constantin Preda, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, şi "Formularea şi aprobarea Crezului niceean la Sinodul I Ecumenic" - părintele conf. dr. Nicolae Chifăr, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu.

Sesiunea a III-a, "Istoria, teologia şi receptarea Crezului", moderată de părintele prof. Emanuel Băbuş, a cuprins prelegerile: "Contextul teologic al formulării Simbolului niceo-constantinopolitan" - părintele prof. dr. Tache Sterea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti; "Contribuţii imperiale la formularea Simbolului niceo-constantinopolitan" - părintele prof. dr. Adrian Gabor, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, şi "Receptarea Simbolului niceo-constantinopolitan în Sfânta Liturghie bizantină - dublarea mărturisirii credinţei" - părintele conf. dr. Daniel Benga, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. A patra sesiune s-a numit "Simbolul niceo-constantinopolitan în dialogul teologic contemporan şi în teologia românească", desfăşurată sub moderarea părintelui conf. Mihai Săsăujan. Au fost prezentate lucrările: "Asumarea şi mărturisirea primului articol al Crezului în contextul cosmologiei ştiinţifice contemporane" - conf. dr. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti; "Mărturisim un Botez spre iertarea păcatelor - homologoumen hen Baptisma eis aphesin hamartion (Crezul niceo-constantinopolitan) - implicaţii ecumenice şi misiologice ale Botezului nostru" - părintele conf. dr. Nicolae Moşoiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu; "Simbolul niceo-constantinopolitan şi adaosul Filioque" - părintele lect. dr. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, şi "Receptarea teologiei Crezului în tratatele româneşti de teologie dogmatică ortodoxă" - conf. dr. Cristinel Ioja, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad.