Adolescenţii sunt cei mai optimişti cu privire la viitorul imediat

Aprecierile tinerilor cu privire la calitatea vieţii lor sunt predominant constante sau pozitive, iar percepţia acesteia în viitorul apropiat este făcută într-o lumină favorabilă, a declarat ieri preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Tineret, Peter Kovacs, cu prilejul prezentării unui studiu realizat de Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor (ANSIT) în rândul tinerilor.

Astfel, potrivit studiului, aproape jumătate dintre tineri (49,2%) percep menţinerea nivelului calităţii vieţii în raport cu anul trecut, iar 37,3% percep o îmbunătăţire a acesteia.

De asemenea, tinerii sunt optimişti faţă de viitorul apropiat - aproximativ 45% dintre aceştia consideră că vor trăi mai bine peste 1 an, iar 35% apreciază că se vor menţine condiţiile de trai.

Apar diferenţe în ceea ce priveşte evaluarea globală a vieţii din prezent, comparativ cu cea de acum un an, în funcţie de grupa de vârstă. Astfel, cei din grupa de vârstă 14-19 ani apreciază într-o proporţie mai mare (43%) că viaţa lor este mai bună în prezent, comparativ cu cea de acum un an, faţă de cei din grupa de vârstă 30-35 de ani (27%), care apreciază că viaţa lor este aproximativ la fel cu cea de acum un an.

50% dintre persoanele care nu au copii afirmă că viaţa lor, în prezent, este mai bună comparativ cu cea de acum un an, faţă de cele care au copii (circa 35%).

Percepţia tinerilor cu privire la nivelul de trai în viitorul apropiat este mai critică odată cu creşterea grupei de vârstă.

Aprecierile devin mai critice odată cu vârsta

Dacă pentru 55% dintre tinerii din grupa de vârsta 14-19 ani aprecierile privind traiul în viitorul apropiat sunt pozitive, odată cu creşterea grupei de vârstă, acestea sunt tot mai critice, ajungând la circa 35% pentru cei din grupa de vârstă 30-35 de ani.

Persoanele necăsătorite sunt mai optimiste cu privire la aprecierea calităţii vieţii în viitorul apropiat faţă de cele căsătorite: peste 50% dintre tinerii necăsătoriţi apreciază că vor trăi mai bine peste un an, faţă de cei 35% căsătoriţi.

Elevii şi studenţii sunt cei mai optimişti cu privire la viaţa lor în viitorul apropiat, majoritatea acestora apreciază că vor trăi mai bine peste un an.

În ce priveşte locul de muncă, deşi aproximativ 65% dintre tineri se declară mulţumiţi de prezentul „job“ (în sfera vieţii personale), peste 80% (procente cumulate) dintre ei apreciază că şansa tinerilor de a avea un loc de muncă reprezintă o problemă/un element critic (în sfera vieţii sociale), fapt ce poate declanşa îngrijorări legate de perspectiva găsirii sau schimbării locului de muncă.

Potrivit studiului, gradul de satisfacţie faţă de locul de muncă este mai ridicat în rândul bărbaţilor (circa 55%), decât în rândul femeilor (aproximativ 48%).

Cei mai mulţumiţi de locurile de muncă sunt tinerii din regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia şi Vest (circa 72%), faţă de cei din regiunile N-E şi S-V (aproximativ 50%).

Mai mulţi bărbaţi mulţumiţi decât femei

Deşi reprezintă un element critic, în planul subiectiv, al percepţiilor, se observă o creştere în timp a procentului persoanelor care evaluează în mod pozitiv veniturile pe care le obţin, comparativ cu 2007 (aproximativ 44% dintre tineri se declară „mulţumiţi“ şi „foarte mulţumiţi“ de veniturile pe care le obţin, comparativ cu circa 24% care afirmau aceasta la nivelul anului 2007).

43% dintre bărbaţi se declară mulţumiţi într-un procent mai mare decât femeile (31%) de veniturile obţinute.

Cei mai nemulţumiţi de veniturile pe care le obţin sunt tinerii din regiunea N-E.

Studiul a fost realizat între 24 iunie-2 iulie 2008 pe un eşantion 1.205 persoane din grupa de vârstă 14-35 ani.

Criterii de stratificare: şapte provincii istorice plus oraşul Bucureşti, mediu rezidenţial (urban - rural), mărimea localităţii urbane (patru tipuri) şi proporţia sate centru de comună - sate componente ale comunei.

Eşantionul este reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia din grupa de vârstă 14-35 ani a României, cu o eroare tolerată de Â/- 2,8%, la o probabilitate de 95% şi cuprinde toate judeţele ţării.

Culegerea datelor a fost realizată de SC CURS SA, iar introducerea datelor a fost realizată de ANSIT.