Adunarea Generală a Conferinței Bisericilor Europene la Tallinn

Cea de-a 16-a Adunare Generală a Conferinței Bisericilor Europene a fost organizată la ­Tallinn, în Estonia, în perioada 14-20 iunie, cu titlul: „Under God’s blessing - Shaping the future” („Sub binecuvântarea lui Dumnezeu - modelăm viitorul”). Delegația Patriarhiei Române la acest eveniment a fost compusă din: Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale; pr. conf. univ. habil. dr. ­Cristian-Sebastian Sonea (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca); autorul acestor rânduri şi Maria Cristina Milea. La întâlnire a participat și părintele Nicholas Apostola, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Statelor Unite ale Americii, invitat de organizatori pentru a modera sesiuni de lucru.

Pe parcursul celor 7 zile au fost organizate conferințe, dar s-au discutat și problemele administrative ale Conferinței Bisericilor Europene.

Conferințele

Sviatlana Tsikhanouskaya, o activistă politică belarusă care trăiește în exil de când a candidat împotriva președintelui Alexander Lukașenko în alegerile naționale, a rostit un discurs intitulat „Ce pot oferi bisericile în societatea europeană”. Discursul ei s-a axat pe rolul Bisericilor și al instituțiilor religioase în modelarea și contribuția la societatea europeană. De asemenea, a subliniat importanța organizațiilor religioase ca piloni ai valorilor morale, ai coeziunii sociale și ai solidarității. Ea a evidențiat importanța Bisericii în furnizarea de îndrumare spirituală, principii etice și un sentiment de comunitate pentru indivizi într-o societate europeană diversă și în schimbare rapidă. Bisericile au potențialul de a promova dialogul și înțelegerea între diferitele grupuri din cadrul societății. În plus, a subliniat potențialul Bisericilor în promovarea libertății de exprimare, de conștiință și de credință și importanța protejării libertăților religioase și a asigurării faptului că indivizii au dreptul de a-și practica credința fără teama de discriminare sau persecuție.

Prof. dr. Hartmut Rosa este un sociolog german cunoscut pentru lucrările sale privind teoria socială, modernitatea și relația dintre societate și tehnologie. El este recunoscut în special pentru conceptul său de rezonanță, pe care îl explorează în contextul societății moderne și al impactului acesteia asupra indivizilor și instituțiilor sociale. Prof. Rosa examinează contextul sociologic al Europei și aprofundează dinamica complexă care modelează societatea europeană contemporană. El analizează diverse aspecte, cum ar fi factorii politici, economici, culturali și sociali care contribuie la formarea identității europene și a structurilor societale. O preocupare principală a prof. Rosa este conceptul de „rezonanță”, pe care îl consideră o dimensiune crucială pentru înțelegerea relațiilor sociale și a prosperității umane. În opinia sa, rezonanța se referă la conexiunea armonioasă și semnificativă dintre indivizi și lumea din jurul lor. Aceasta presupune un sentiment profund de implicare, de împlinire și un sentiment de armonie cu mediul înconjurător. Când vine vorba de viața Bisericii, prof. Rosa explorează modul în care Biserica poate crea un spațiu de rezonanță, în care indivizii pot găsi un sentiment de apartenență, sens și împlinire spirituală. Acest spațiu de rezonanță din cadrul Bisericii le permite indivizilor să se conecteze cu credința, comunitatea și valorile lor transcendentale într-un mod care rezonează cu aspirațiile și dorințele lor cele mai profunde.

Dr. Rowan Williams, Arhiepiscop de Canterbury în perioada 2002-2012, a ales un subiect de discuție intrigant și oportun: „Cum lucrăm teologic cu rolul nostru în societatea europeană?” Acest subiect a aprofundat intersecția dintre teologie, societatea europeană și perspectivele individuale. Dr. Williams a oferit o reflecție teologică asupra viitorului Europei privind globalizarea, ascensiunea ­populismului, secularismul și impactul progreselor tehnologice asupra societății europene.

În discursul intitulat „Sub binecuvântarea lui Dumnezeu - modelând viitorul”, Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a discutat viitorul mișcării ecumenice în Europa. Patriarhul Bartolomeu a realizat o scurtă retro­spectivă asupra istoriei și semnificației mișcării ecumenice, urmărindu-i originile până la eforturile Bisericii din Constantinopol de a promova dialogul și unitatea vizibilă dintre Bisericile creștine. El a recunoscut impactul mișcării, care a luat amploare după cele două războaie mondiale și care a avut ca scop de­pă­și­rea diviziunilor și promovarea coexis­tenței paș­nice între creștini. Cu toate acestea, Sancti­tatea Sa a observat că peisajul religios al Europei s-a schimbat semnificativ în ultima vreme. El subliniază declinul afilierii religioase și creșterea unei identități în general spirituale, dar nereligioase, în rândul europenilor. În acest context, a ridicat întrebări importante cu privire la scopul și rolul mișcării ecumenice într-o Europă în care credințele religioase nu mai sunt considerate de la sine înțelese. Patriarhul Bartolomeu a explorat, de asemenea, conceptul de Europă creștină în contextul unei Uniuni Europene democratice. A adresat întrebări cu privire la modul de reconciliere a identităților religioase și naționale și dacă o Europă creștină poate îmbrățișa diversitatea și coexista cu alte credințe. În concluzie, Sanctitatea Sa a făcut apel ca viziunea ecumenică să rămână neclintită, exprimându-și speranța pentru o societate civilă în Europa care să transcendă granițele și să lucreze pentru dreptate și armonie socială. A invocat apoi vocația creștină de a sluji săracii, de a-i vindeca pe cei cu inima zdrobită și de a-i elibera pe cei oprimați ca modalitate de a reînvia o Europă creștină.

Lucrările administrative

Joi, 15 iunie, au fost alegeri pentru verificatorii de voturi, moderatori, consilieri juridici, au fost adoptate agenda de lucru și regulamentul alegerilor.

Vineri, 16 iunie, în sesiunea plenară, au fost prezentate două rapoarte: cel al fostului pre­ședinte Christian Krieger (pastor, președinte al Federației Bisericilor protestante din Franța) și al fostului secretar general al CEC din perioada 2018-2023, dr. Jørgen Skov Sørensen. Cele două rapoarte au punctat activitatea administrativă a Conferinței Bisericilor Europene în ultimii 5 ani, perioadă în care pandemia de COVID-19 și-a pus amprenta în mod principal. Societatea din 2023 nu mai este la fel din punct de vedere politic, cultural, social cu cea din 2018. Totodată, a fost evidențiată importanța schimbărilor din punct de vedere legislativ pentru o mai bună organizare și funcționare a Conferinței Bisericilor Europene.

Au fost dezbătute și adoptate, în primă lectură, o serie de amendamente la Constituția Conferinței Bisericilor Europene, conform legilor din Belgia. Amendamentele acestea vizează, în principal, posibilitatea de a organiza întâlniri administrative folosind și platforme on-line.

Sâmbătă, 17 iunie, au fost dezbătute noi amendamente și aprobate în lectură definitivă modificările la Constituția Conferinței Bisericilor Europene. În luna septembrie a anului curent va avea loc în Bruxelles o întâlnire între trei delegați, cu drept de semnătură, aparținând celor trei tradiții creștine din sânul CBE (Ortodoxă, Anglicană și Protestantă), care vor prezenta în fața unui notar belgian modificările aduse de către Adunarea Generală a CBE pentru ca acestea să devină, ulterior, prin decret regal, oficial valabile în fața Regatului Belgiei.

Luni, 19 iunie, a fost aleasă noua conducere a Conferinței Bisericilor Europene pentru următorii 5 ani. Astfel, Înaltpreasfințitul Mitropolit Nikitas al Thyatirei și Marii Britanii (Patriarhia Ecumenică) a fost ales președinte. El va fi ajutat în misiunea sa de doi vicepreședinți: dr. Dagmar Winter (Biserica Anglicană) și pastorul Frank Kopania (EKD - Biserica Protestantă din Germania).