Ajunul Botezului Domnului la Reședința Patriarhală

În ajunul praznicului Botezului Domnului, slujitorii de la Ca­te­dra­la Patriarhală din București au săvârșit tradiționala bine­cu­vântare cu Agheasmă Mare a Reședinței Patriarhale. Soborul de slujitori a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a spus că bine­cu­vân­ta­rea credincioșilor și a caselor acestora cu Agheasmă Mare este o reîmprospătare a harului Botezului creștin.

Așa cum este tradiția, în ajunul Bobotezei, slujitorii de la Catedrala Patriarhală au mers cu icoana sărbătorii și cu Agheasmă Mare pentru a binecuvânta Reședința Patriarhală din Capitală. Membrii Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale au cântat troparul „În Iordan botezându-Te, Tu, Doamne” și condacul sărbătorii. Cu această ocazie a fost rostită și o ectenie specială. Cei prezenți au fost binecuvântați de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a spus că Botezul Mântuitorului de la Iordan este temelia Sfântului Botez: „În ziua aceasta premergătoare marelui praznic, noi cântăm deja troparul Botezului Domnului și amintim că întreaga Sfântă Treime a fost prezentă la Iordan și că de fapt acolo vedem temelia Botezului creștin, în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh”. De asemenea, Patriarhul României a spus că Agheasma Mare este legătura harică dintre Botezul Domnului și botezul fiecărui creștin.

„Venirea cu apa sfințită în ajunul și în ziua Botezului Domnului în casele oamenilor înseamnă o binecuvântare deosebită, dar și o reamintire a faptului că noi suntem botezați. Apa sfințită la Bobotează, numită Agheasmă Mare, este o binecuvântare deosebită pentru că ea face legătura cu Botezul Domnului, dar și cu botezul fiecărui creștin. Este săvârșită în continuarea Sfintei Liturghii, ceea ce înseamnă că este o taină, dar care nu se adaugă celorlalte, ci confirmă sau reînnoiește botezul nostru”, a explicat Preafericirea Sa. Nevoia de sfințire a vieții omului se arată și prin faptul că se binecuvântează locul unde el trăiește și lucrează, acesta fiind un gest de curățire a spațiului înconjurător, dar și de a mulțumi lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra noastră. „Sfințirea aceasta de la Bobotează nu se reduce doar la sfințirea sufletului și a trupului omului, ci se extinde la toată creația, de aceea se vorbește despre firea apelor care se sfințește în ziua Botezului Domnului. În mod special noi sfințim spațiul unde trăim și activăm. Este foarte important de remarcat că un creștin ortodox nu Îl închide pe Dumnezeu numai în biserică și se întâlnește cu El doar atunci când merge în locașul de rugăciune, ci el simte pe Hristos, simte prezența Sfintei Treimi în toată viața lui și în casa sa, care astfel se pune în legătură cu Biserica și tot spațiul activității sale. Această vedere duhovnicească a prezenței cosmice a Preasfintei Treimi în viața omului ne explică și de ce Hristos Domnul S-a botezat în natură, în Iordan, sub cerul liber, și astfel s-a sfințit întreaga natură, creație”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.