Alegerea patriarhului

În urma dezbaterilor apărute în presă după trecerea la cele veşnice a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Biroul de presă al Patriarhiei Române aduce în atenţia opiniei publice un fragment extras din „Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Alegerea clerului superior”, publicat în suplimentul din „Vestitorul Ortodoxiei” nr.379/15 mai 2006.

Menţionăm că, în urma trecerii la cele veşnice a PF Părinte Patriarh Teoctist în ziua de 31 iulie a.c., potrivit Statutului de organizare şi funcţionare al BOR, prin decizia Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, asigură locotenenţa la conducerea Bisericii Ortodoxe Române până la alegerea unui nou patriarh. Prezentăm, în cele ce urmează, procedura alegerii patriarhului, conform Statutului de organizare şi funcţionare al BOR.

Art. 130 - a) Patriarhul este ales de către Colegiul Electoral Bisericesc constituit în condiţiile art.129 alin. „b” din prezentul Statut.

b) Pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de patriarh este eligibil oricare dintre Mitropoliţii, Arhiepiscopii şi Episcopii eparhioţi în funcţiune, cetăţeni români, care s-au impus în conştiinţa Bisericii şi a societăţii prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc.

Desemnarea candicaţilor la scaunul patriarhal se face la 41 de zile de la vacantarea acestuia

c) De îndată ce scaunul de patriarh devine vacant, locotenenţa patriarhală îi revine de drept primului ierarh din ordinea prevăzută în art. 11 alin. 2 şi 133 alin. 2 din prezentul Statut; în caz de impediment sau refuz, următorului, şi aşa mai departe.

Pe durata vacanţei, Locţiitorul de Patriarh, de Mitropolit, de Arhiepiscop şi de Episcop rezolvă doar treburile curente ale Administraţiei Patriarhale sau eparhiei vacante, fără dreptul de a face modificări în legiuirile şi structurile Bisericii sau de a schimba destinaţia bunurilor bisericeşti.

d) La 41 de zile de la vacantare va avea loc şedinţa extraordinară a Sfântului Sinod, convocat statutar de Locţiitorul de Patriarh, pentru desemnarea candidaţilor la scaunul patriarhal.

e) În deschiderea şedinţei extraordinare, Locţiitorul de Patriarh îl invită pe Secretarul Sfântului Sinod să facă apelul nominal. Secretarul Sfântului Sinod citeşte art. 129 alin. „a” şi art. 130 alin. „e-n” din prezentul Statut. În continuare, la invitaţia Locţiitorului de Patriarh, Secretarul Sfântului Sinod dă citire listei ierarhilor eparhioţi alcătuită din vreme, în ordinea dipticelui, pentru nominalizarea celui mai vechi în hirotonie, cum rezultă din Condica Sfântă, începând cu mitropoliţii şi continuând cu arhiepiscopii şi episcopii, în vederea prezidării Şedinţei Sfântului Sinod.

Conducerea şedinţei de alegere revine locţiitorului de patriarh sau celui cu cea mai mare vechime în treapta arhierească

f) În urma constatărilor, Locţiitorul de Patriarh anunţă numele ierarhului care va prelua conducerea şedinţei, invitându-l să o prezideze. În caz de impediment sau refuz, preşedinţia revine următorului cu cea mai mare vechime în hirotonie în treapta arhierească, în ordinea dipticelui, dacă cel nominalizat nu se numără printre candidaţi.

Prin preluarea preşedinţiei de către un ierarh eparhiot, cu cea mai mare vechime în treapta arhieriei în ordinea dipticelui, lista candidaţilor eligibili devine definitivă, putându-se deschide procedura desemnării candidaţilor la scaunul patriarhal.

g) Pe durata şedinţei, Preşedintele de şedinţă este asistat, ca bărbaţi de încredere, de primii doi Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească. Secretar de şedinţă este Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie. Aceştia patru alcătuiesc Biroul.

h) Cei doi asistenţi ai Preşedintelui le arată celor prezenţi că cele două urne sunt goale. Din timp au fost pregătite buletinele de vot care poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod şi pe care sunt înscrişi în ordinea dipticelui toţi ierarhii eparhioţi eligibili.

Fiecare votant primeşte un buletin de vot

i) La apelul Secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte un buletin de vot şi, mergând într-un loc special amenajat, bifează pe buletin, în frică de Dumnezeu şi sub insuflarea Duhului Sfânt, numele celui pe care îl crede vrednic să fie ales. Înainte de a părăsi locul special amenajat pentru votare, fiecare votant împătureşte buletinul de vot în patru, în aşa fel încât ştampila să fie afară.

j) Apoi, fiecare votant sărută Sfânta Evanghelie şi depune buletinul în prima urnă.

k) Votarea este obligatorie, voturile bifate incorect, cu adăugiri sau fără bifare, se anulează.

l) Preşedintele face numărătoarea buletinelor, trecându-le din prima urnă în cea de a doua. Numărul buletinelor trebuie să fie egal cu acela al votanţilor prezenţi.

m) Preşedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urnă, îl arată celor doi asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. În acest timp, Secretarul înscrie într-o listă voturile sub numele respective, rostite de Preşedinte.

n) Secretarul, după ce a verificat dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista şi o predă Preşedintelui. Acesta o citeşte cu voce tare, după care o semnează împreună cu cei doi asistenţi.

În caz de paritate, decid sorţii

o) Devine primul candidat desemnat pentru alegerea în slujirea de patriarh cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea absolută, în aceeaşi şedinţă se procedează la o nouă votare. Dacă nici de data aceasta nu s-a obţinut majoritatea absolută, în aceeaşi şedinţă se repetă scrutinul până ce unul din candidaţi o obţine. În caz de paritate, decid sorţii.

Pentru al doilea candidat se organizează, în aceeaşi şedinţă, fără pauză, un nou scrutin, la care participă primii trei candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinute la votarea precedentă. Cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, devine al doilea candidat desemnat. Dacă nici unul dintre cei trei nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează un nou scrutin, la care participă primii doi din scrutinul precedent. Devine al doilea candidat cel care a obţinut majoritatea absolută. În caz de paritate, decid sorţii.

Pentru al treilea candidat se organizează, în aceeaşi şedinţă, fără pauză, un nou scrutin, la care participă primii trei candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinut la votarea precedentă. Cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, devine al treilea candidat desemnat. Dacă nici unul dintre cei trei nu a întrunit majoritatea absolută se organizează un nou scrutin la care participă primii doi din scrutinul precedent. Devine al treilea candidat cel care a obţinut majoritatea absolută. În caz de paritate, decid sorţii.

Preşedintele anunţă rezultatul votării, după care îi predă preşedinţia Locţiitorului de Patriarh.

Colegiul Electoral Bisericesc

p) În aceeaşi zi în care a avut loc desemnarea candidaţilor de către Sfântul Sinod, are loc şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului patriarh. Membrii Colegiului Electoral Bisericesc vor primi la începutul şedinţei câte un curriculum vitae al celor doi sau trei candidaţi desemnaţi.

Convocarea şedinţei Colegiului Electoral Bisericesc se face o dată cu convocarea şedinţei extraordinare a Sfântului Sinod pentru desemnarea candidaţilor.

q) Şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea de patriarh este deschisă de Locţiitorul de Patriarh. Secretarul Sfântului Sinod face apelul nominal.

Şedinţa Colegiul Electoral Bisericesc pentru alegerea de patriarh este prezidată, în ordinea dipticelui, de Mitropolitul, Arhiepiscopul sau Episcopul eparhiot cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească, dacă nu se numără printre candidaţi. În acest scop, Locţiitorul de Patriarh invită pe Secretarul Sfântului Sinod să citească lista ierarhilor eparhioţi, membri ai Sfântului Sinod, în ordinea vechimii hirotoniei în treapta arhierească, aşa cum reiese din Condica Sfântă. Locţiitorul de Patriarh anunţă numele celui desemnat şi îl invită pe acesta să preia conducerea şedinţei. În caz de impediment sau refuz, preşedinţia îi revine următorului, după aceleaşi criterii.

Pe durata şedinţei electorale, nici un membru al Colegiului nu poate părăsi sala decât motivat, cu încuviinţarea Preşedintelui.

r) Preşedintele este asistat, ca bărbaţi de încredere, de doi sau trei membri mireni ai Colegiului, propuşi câte unul de către fiecare din cei doi sau trei candidaţi la scaunul patriarhal şi aprobaţi de Colegiu. Secretar de şedinţă este un membru cleric al Colegiului, desemnat de Preşedinte prin consultarea plenului. Aceştia patru sau cinci alcătuiesc Biroul.

s) Procedura votării este cea prevăzută la alin. „h-n” ale prezentului articol, cu adaptările specifice. Pe fiecare buletin de vot sunt tipărite numele celor trei candidaţi, în ordinea desemnării de către Sfântul Sinod.

Sfântul Sinod validează alegerea

t) Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române devine candidatul care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre cei doi sau trei candidaţi nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează o nouă votare, la care participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care a întrunit majoritatea absolută. În caz de paritate, decid sorţii.

u) Rezultatul alegerii este consemnat într-un proces-verbal la care se anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele celui ales, după care conducerea şedinţei îi este predată celui ce a deschis-o, care o şi închide.

Actele alegerii se înaintează Sfântului Sinod, în vederea examinării canonice şi a validării alegerii.

Art. 11, alin. 2 - În lipsa patriarhului, preşedinte al Sfântului Sinod este Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, iar în lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, urmând apoi al Olteniei, al Banatului sau cel mai vechi Arhiepiscop sau Episcop în hirononie.

Art. 133, alin. 2 - În caz de vacanţă a scaunului de patriarh, devine Patriarh Locotenent de drept unul dintre Mitropoliţi, Arhiepiscopi sau Episcopi, luaţi în ordinea lor prevăzută în art. 11 din prezentul Statut.