Ansamblul Mănăstirii Probota, restaurat în întregime

Proiectul de restaurare a ansamblului monastic de la Probota, județul Suceava, finalizat de curând, a fost prezentat la sfârșitul acestei săptămâni, în cadrul unei conferințe de presă. Lucrările au durat mai bine de doi ani și au fost finanțate prin Programul Operațional Regional 2014‑2020. În urma acestui amplu și laborios proces de refacere, Probota a devenit mănăstirea cu cel mai mare spațiu de vizitare pentru turiști din Moldova.

Demarate în iulie 2018, lucrările de restaurare au vizat întreg ansamblul arhitectural al Mănăstirii Probota, incluzând ruinele caselor domnești ale lui Petru Rareș și Vasile Lupu, zidurile de incintă, turnurile de strajă, turnul de la poartă și clisiarnița, precum și turnul‑clopotniță. Aceste lucrări au venit în continuarea celor derulate în perioada 1996‑2001, de cercetare, restaurare și valorificare a picturii mănăstirii, în cadrul unui proiect co‑finanțat de Japan Trust Fund for World Heritage și Ministerul Culturii din România, sub egida UNESCO.

Restaurarea ansamblului monastic a durat mai bine de doi ani, recepția lucrărilor fiind făcută pe 24 septembrie 2020. „A fost restaurat în întregime ansamblul istoric al mănăstirii, astfel că acum arată ca o adevărată cetetate medievală, cu cel mai mare spațiu de vizitare pentru turiști. Dorința de a implementa și de a duce la capăt acest proiect a fost mai mult decât întemeiată, având în vedere că avem aici o necropolă domnească, necropola lui Petru Rareș, domnitor despre care azi se vorbește atât de puțin”, a declarat maica Marina Țurcanu, stareța Mănăstirii Probota.

Pe lângă lucrările de restaurare și conservare a ruinelor caselor domnești, ridicate, în epoci diferite, de doi mari domni ai Moldovei - Petru Rareș și Vasile Lupu, și biserica mănăstirii a suferit unele înnoiri. Astfel, a fost schimbată învelitoarea acoperișului, s‑au refăcut șarpantele, s‑au înlocuit căpriorii, grinzile deteriorate, s‑a pus la punct un sistem de încălzire sub pardoseală, cu pompe cu schimb de căldură, s‑au realizat instalațiile electrice în interior, de care mănăstirea nu dispunea, precum și sisteme eficiente și moderne antiefracție și antifum. Tot în cadrul proiectului a fost realizat și iluminatul arhitectural și de incintă, iar curtea mănăstirii a fost sistematizată și reamenajată. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 26,2 milioane de lei, din care 22 milioane de lei obținute prin finanțare europeană nerambursabilă, restul de 2% reprezentând contribuția mănăstirii.

Probota este monument UNESCO, grație tezaurului pictural de interior, și face parte din salba de mănăstiri pictate ale Moldovei, fiind ctitorie a lui Petru Rareș (1530). A funcționat ca mănăstire de călugări până în 1863, când, în urma decretului de secularizare a averilor mănăstirești, a devenit biserica satului Probota. Statutul de biserică parohială s‑a schimbat în 1991, când a fost redeschisă, mai întâi ca mănăstire de călugări, iar din 1993 transformată în mănăstire de maici.