De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Antim Ivireanul. Opera Tipografică”, lansat la Academia Română
La Biblioteca Academiei Române, în sala „Ion Heliade Rădulescu”, a fost lansat de curând (în 22 februarie 2017) albumul „Antim Ivireanul. Opera Tipografică”, în îngrijirea părintelui arhimandrit Policarp Chițulescu.
Volumul omagial a fost editat cu sprijinul Institutului Cultural Român, cu prilejul împlinirii, anul trecut, a 300 de ani de la moartea marelui ierarh-cărturar, ctitor de cultură şi spiritualitate românească.
Prefața lucrării ni-l prezintă pe Sfântul Antim Ivireanul: „Implicat profund în toate aspectele evoluţiei tiparului din Ţara Românească, factor important al modelului propus de domnitorul Şerban Cantacuzino - şi strălucit continuat de Constantin Brâncoveanu - pentru introducerea limbii române în oficierea serviciului liturgic, având ca finalitate apărarea unităţii spirituale, culturale şi de neam a poporului român, Antim Ivireanul nu a fost doar un iscusit tipograf care stăpânea toate secretele meşteşugului sau un ctitor şi organizator de tipografii, ci, în egală măsură, şi un remarcabil editor.”
Volumul „Antim Ivireanul. Opera Tipografică” a apărut după patru luni de muncă intensă din partea unor specialiști, care şi-au dedicat timpul liber pentru realizarea lucrării.
Albumul pune în lumină documente deosebit de importante și cuprinde texte fundamentale ale Ortodoxiei, după cum a arătat coordonatorul lucrării, părintele arhimandrit Policarp Chiţulescu.
Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod a menționat bogăția volumului-album în gravuri, frontispicii și chiar fonturile utilizate în tipăritură, care au fost de mare folos pentru comparație. Părintele arhimandrit Policarp Chițulescu a evidențiat că aceste ilustrații vor contribui la identificarea unor lucrări similare.
Traducerea tipăriturilor din limba arabă a fost realizată cu sprijinul Episcopului de Erzurum, Preasfințitul Qais Sadiq, o premieră în România, după cum a spus conferențiarul dr. Ioana Feodorov, de la Institutul de Studii Sud-Est Europene.
La eveniment au mai participat, alături de numeroși invitați, Marian Croitoru, lector dr. la Facultatea de Teologie a Universității Valahia din Târgovişte, și șefa Secției Manuscrise - Carte Rară a Bibliotecii Academiei Române, Gabriela Dumitrescu.
Prezent la eveniment, academicianul Răzvan Theodorescu a menționat că volumul face o mare onoare autorilor, în frunte cu părintele arhimandrit Policarp Chițulescu. Dr. Doru Bădără, de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Capitală, a întărit importanța artei tipografice realizate de Antim Ivireanul pentru spiritualitatea neamului românesc. El a evidențiat faptul că „Antim Ivireanul, prin tot ceea ce a făcut, s-a încadrat în modelul de introducere a limbii române în Biserică, fiind al doilea editor după Constantin Brâncoveanu care a tipărit ediții din venituri proprii.”
Sfântul Antim Ivireanul este cel care a iniţiat introducerea limbii române în cultul divin, fiind cunoscut, printre altele, pentru bogata sa activitate de tipograf, gravor, ilustrator şi editor de carte.