Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Anul episcopului Veniamin Nistor în Caransebeş

Anul episcopului Veniamin Nistor în Caransebeş

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Daniel Alic - 11 Ianuarie 2011

Anul 2011 a fost proclamat ca "An omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii, în Patriarhia Română". Pentru Episcopia Caransebeşului este şi anul comemorării a 70 de ani de la întronizarea episcopului Veniamin Nistor în demnitatea de ierarh al Caransebeşului. Prin urmare, în acest an, comemorarea ierarhului Veniamin este alăturată la cinstirea omagială a Sfântului Botez şi a Sfintei Cununii.

Veniamin Nistor s-a născut în ziua de 10/22 februarie 1886 în comuna Araci (Arpătac), judeţul Covasna. După ce a absolvit studiile de teologie la Sibiu, a urmat cursurile de doi ani la Facultatea de Teologie din Bucureşti. A fost preot militar, apoi a deţinut funcţii administrative în cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, până la alegerea sa ca episcop în 3 iunie 1941.

La Duminica Rusaliilor, 8 iunie 1941, a avut loc în Catedrala mitropolitană din Sibiu impresionanta slujbă a sfinţirii în arhiereu a noului episcop al Caransebeşului, iar instalarea

s-a făcut duminică, 24 august 1941. Încă de la începutul activităţii sale ierarhice, episcopul Veniamin şi-a pus toată dragostea pentru Biserică şi slujitorii ei.

În vederea îndrumării şi pentru buna administrare a Oficiului Parohial şi a parohiei, a trimis preoţimii câteva circulare, bazate pe cunoaşterea temeinică a realităţilor pastorale. Amintim doar câteva teme: Administrarea Sfintei Taine a Mărturisirii şi Cuminecăturii, Reglementarea vieţii creştine în timpul postului, Organizarea asistenţei sociale, Culturalizarea poporului, Pastoraţia individuală, Vizitele şi fişele pastorale, Ziarul pastoral, Şcoala de Duminică etc. Pe lângă îndrumările scrise date preoţimii, noul episcop a organizat conferinţele preoţeşti, cercurile pastorale şi conferinţele cu protopopii. De asemenea, a avut multe consfătuiri cu preoţii din oraşul de reşedinţă şi din localităţile eparhiei, discutând problemele actuale de pastoraţie.

Grija pentru cei nevoiaşi

Episcopul Veniamin a dorit şi începerea lucrărilor de construcţie la o nouă Catedrală episcopală, proiect dorit pentru prima dată de episcopul Miron Cristea. Din primul moment al sosirii în Caransebeş a vorbit despre realizarea acestui plan. În vederea realizării măreţului gând de construire a unei biserici catedrale, episcopul a pus bazele "Fondului Veniamin Nistor - pentru ridicarea catedralei". În acest fond şi-a donat toate economiile făcute înainte de a fi episcop. Biserica urma să poarte numele "Catedrala Graniţei bănăţene", fiind aşezată lângă Reşedinţa episcopală, pe locul unei vechi cazărmi militare.

Un alt gând măreţ al ierarhului a fost ridicarea unei noi clădiri pentru Academia Teologică şi a internatului ei. La apelul făcut către credincioşii eparhiei sub numărul 4.026-B/1943 se arăta: "Ridicarea Academiei Teologice, care în trecut era considerată palat, astăzi nu mai corespunde. Se cere o altă zidire în care să fie adăpostit şi internatul teologic, pentru ca astfel creşterea şi educaţia viitoarelor generaţii de preoţi să fie mai în nota vremii şi a cerinţelor de astăzi". Noua clădire nu s-a putut ridica din cauza vitregiilor vremii.

Eparhia a prosperat şi în domeniul asistenţei sociale. S-au pus bazele unui "Fond de binefacere", al cărui membru fondator a fost episcopul Veniamin. În acelaşi timp, a fost creat şi un "Fond pentru asigurarea contra incendiilor".

Pentru a spori cultura teologică în eparhie, Veniamin Nistor iniţiază şi patronează revista "Altarul Banatului", în 1944, pe lângă "Foaia diecezană" (1886) şi "Calendarul Românului" (1889).

Episcopia Caransebeşului după anul 1948

În urma transformărilor politice din ţara noastră survenite începând cu anul 1948, rolul şi importanţa istorică a Ortodoxiei româneşti au fost diminuate considerabil de regimul comunist.

Academia Teologică a fost obligată să-şi închidă porţile în anul 1948. Istorica episcopie a Caransebeşului, acuzată fiind şi de colaborarea şi susţinerea rezistenţei anticomuniste din Munţii Banatului, a fost desfiinţată prin contopirea ei la 5 februarie 1949 cu Arhiepiscopia Timişoarei, în cadrul Mitropoliei Banatului. "Foaia diecezană" titra pe prima pagină: "Prin Decretul prezidial nr. 134 din 1949, publicat în Monitorul Oficial nr. 30 din 5 februarie 1949, prin care s-a confirmat noua organizare canonico-administrativă a Bisericii Ortodoxe Române, Episcopia Caransebeşului s-a contopit cu Arhiepiscopia Timişoarei, formând Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului".

Episcopul Veniamin Nistor a fost obligat să se retragă, ca pensionar, la Alba Iulia, unde îndeplineşte funcţia de stareţ al Mănăstirii "Sfânta Treime" (Catedrala Reîntregirii). La 5 februarie 1963, în vârstă de 77 ani, a trecut la Domnul şi a fost înmormântat lângă Schitul "Sfântul Ioan Botezătorul" din Alba Iulia.