Arta brâncovenească, izvor de inspiraţie

Ieri, 6 mai, au continuat la Palatul Patriarhiei lucrările celei de-a doua sesiuni teoretice a Conferinţei naţionale „Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească“, organizată de Comisia de pictură bisericească a Patriarhiei Române. Astăzi şi mâine, participanţii se află în pelerinaje la diferite ctitorii brâncoveneşti.

În cadrul celei de-a doua sesiuni teoretice, specialiştii în arta bisericească din întreaga ţară au avut oportunitatea de a-şi aprofunda sau rememora variate aspecte legate de arta brâncovenească, tematica principală a conferinţei, dar şi aspecte tehnice. Au susţinut prelegeri profesorul Lucian Butucariu - despre vitralii, restauratorul Irina Mardare - despre problematica intervenţiilor de urgenţă la monumentele vechi, pr. prof. Nicolae Necula -despre personalitatea artistică şi spirituală a pictorului bisericesc între trecut şi prezent, pr. consilier patriarhal Florin Şerbănescu - despre măsură, „cheia sintezei brâncoveneşti“, restauratorul Irina Sava - despre tehnica şi stilul picturii murale brâncoveneşti, restauratorul Nicolae Sava şi Ana Ligia Solomon, inspector eparhial - despre pictura din nou la monumentele istorice de tip brâncovenesc, Diana Barbu, inspector eparhial - despre reperele bibliografice ale epocii brâncoveneşti.

La finalul sesiunii de lucru, au fost înmânate diplome de participare. „Scopul acestei conferinţe este ca ei să nu rămână izolaţi, ci să cunoască valorile artei bizantine, a artei din ţara noastră, în general, şi, în special, să facem cunoştinţă cu arta perioadei Sfântului Constantin Brâncoveanu, care şi-a pus amprenta nu numai pe teritoriul din Muntenia, ci a pătruns şi în Ardeal, a trecut graniţele în partea de vest spre Serbia, a mers până în Basarabia. Astăzi, arta brâncovenească se actualizează prin monumentele care se restaurează. Perioada artei brâncoveneşti a fost una a renaşterii culturii româneşti, datorită transformărilor din arhitectură, pictură, muzică şi multe altele. Noi am continuat arta bizantină prin arta lui Brâncoveanu şi atunci trebuie să fim conştienţi de aceste valori, fiindcă arta brâncovenească este o inovaţie, adică arată existenţa unui dinamism în creaţia artistică religioasă“, a precizat pictorul restaurator Grigore Popescu-Muscel, membru al Comisiei de pictură bisericească a Patriarhiei Române.

Conferinţa naţională este şi un prilej de întâlnire între profesorii de pictură şi restaurare şi practicanţi, o ocazie de informare şi schimb de experienţă. „Conferinţa naţională a artiştilor plastici bisericeşti din cadrul Bisericii Ortodoxe Române este un prilej binevenit de întâlnire a reprezentanţilor acestei bresle, de a reflecta, împreună cu cei care le prezintă comunicările, la rosturile înalte ale acestei arte, la felul în care pictura bisericească poate să contribuie în mod semnificativ la acea atmosferă de rugăciune, specifică Tradiţiei ortodoxe de veacuri, dar şi de a schimba păreri între ei, indiferent că sunt ajunşi la cel mai înalt nivel de calificare, fie că sunt pe trepte intermediare sau poate chiar la începutul activităţii. Totodată, prin pictura bisericească este subliniată şi tradiţia ortodoxă românească în care s-au împletit elemente ce ţin de arhitectură, pictură, sculptură, muzică bisericească, vestimenţie, şi ambianţa de rugăciune specifică poporului nostru de atâtea şi atâtea veacuri, de când suntem urmaşi ai învăţăturii Mântuitorului Iisus Hristos“, a subliniat pr. prof. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului Cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române.

Conferinţa naţională „Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească“ continuă astăzi, 7 mai, şi mâine, 8 mai, când se desfăşoară sesiunile practice, şi anume pelerinaje la diferite ctitorii brâncoveneşti din Bucureşti, Ilfov, Dâmboviţa, şi la Muzeul Naţional de Artă al României din Capitală.