„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Artă veche românească expusă la Muzeul Național de Artă
Bucureştenii pot vizita până în data de 31 martie expoziţia „Colecţia de artă veche românească. 150+”, vernisată la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) la finalul anului trecut. Expoziția „Colecţia de artă veche românească. 150+” pune în valoare 105 desene din fondul artistico-documentar Alexandru Odobescu/Henri Trenk, rămas inedit până azi, dar reface şi istoria Colecţiei de artă veche românească, începută în anul 1860, odată cu prima cercetare sistematică a mănăstirilor din Ţara Românească, realizată de Alexandru Odobescu și documentată, printr-o serie de desene realizate în diferite tehnici, de pictorul elveţian Henri Trenk. Alături de desenele realizate de Trenk, în expoziţie mai sunt expuse 31 de capodopere ale artei medievale care au inspirat desenele în urmă cu 150 de ani, dar şi piese inedite din colecţia de artă veche românească, care şi-au recuperat „istoriile personale” în urma cercetărilor de arhivă, precum bastonul primului egumen al Mănăstirii Hurezi, brâiele de mătase ale lui Barbu Craiovescu, broderii brâncoveneşti, dar şi un epitaf rusesc din vremea țarului Boris Godunov, păstrat la Mănăstirea Bistrița, se mai arată în comunicatul instituţiei.
În urma călătoriei sale în Ţara Românească, Alexandru Odobescu, ministru ad-interim la Culte (1862) şi la Externe (1863), ministru al cultelor (1863), a descoperit şi inventariat cele mai valoroase manuscrise, tipărituri şi obiecte de cult, păstrate la mănăstirile ortodoxe, ulterior fiind aduse la București. Astfel, a fost înfiinţată în Capitală, la data de 1 septembrie 1865, Subsecţiunea Ecleziastică a Muzeului Naţional de Antichităţi, „cea mai bogată colecţie de artefacte bizantine şi postbizantine din sud-estul Europei din acea epocă, ce va constitui punctul de plecare, dar şi cea mai importantă parte a patrimoniului actualei Galerii de Artă Veche Românească din Muzeul Naţional de Artă al României”, potrivit comunicatului MNAR.