Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri „Ascetica şi Mistica“ a părintelui Stăniloae, în traducere franţuzească

„Ascetica şi Mistica“ a părintelui Stăniloae, în traducere franţuzească

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Pr. Adrian Agachi - 08 Octombrie 2011

La Editura Éditions du Cerf a apărut recent traducerea în limba franceză a lucrării "Ascetica şi Mistica Bisericii Ortodoxe" scrisă de părintele Dumitru Stăniloae. Lucrarea a fost tradusă de Jean Boboc şi Romain Otal şi prefaţată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. PF Părinte Daniel subliniază faptul că părintele Dumitru Stăniloae este cel mai important teolog român. Lucrul acesta nu poate fi pus în discuţie în momentul actual, având în vedere prolificitatea ieşită din comun a părintelui care a rezultat în peste 30 de cărţi, zeci de studii, precum şi în traducerea monumentală a Filocaliei.

Într-o recenzie, Jean-Claude Larchet remarcă faptul că există în momentul de faţă câteva introduceri pertinente în limba franceză privind opera părintelui Stăniloae. Larchet îi aminteşte aici pe Marc-Antoine Costa de Beauregard şi pe Olivier Clement, care au oferit publicului francofon informaţii preţioase despre părintele Stăniloae. Discutând asupra surselor lucrării, Larchet remarcă faptul că principala influenţă patristică asupra părintelui Dumitru Stăniloae în opera tradusă acum este cea a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Evidenţiază de asemenea sursele moderne utilizate de părintele Stăniloae şi remarcă universalitatea acestora. De la filozofi precum Blondel sau Heidegger la teologi romano-catolici precum Koepgen sau Rahner, de la autori ortodocşi precum V. Lossky la psihologi precum Ludwig Binswanger, aceasta este traiectoria culturală a prestigioasei opere a părintelui Stăniloae care merită remarcată încă o dată, având în vedere că a fost scrisă într-o perioadă de grave turbulenţe politice determinate de regimul comunist.