Aşezăminte ocrotite de Sfântul Ilie în Transilvania

Mai multe lăcaşuri de cult din Transilvania îşi sărbătoresc astăzi hramul, între acestea fiind numeroase aşezămintele monahale. Datorită vieţii sale ascetice, Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este un model pentru credincioşi, în mod deosebit pentru monahi, astfel că multe aşezăminte monahale îl au ca ocrotitor.

Între aşezămintele monahale din Transilvania care îşi serbează astăzi hramul se află Schitul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul“ din Pelişor, judeţul Sibiu, care a fost înfiinţat în anul 2005, cu sprijinul familiei de oieri Piloiu. Mai întâi s-a construit aici paraclisul din lemn al schitului, iar prima slujbă religioasă a fost oficiată pe 20 iulie 2005. Lucrările de construcţie la paraclis au fost realizate cu eforturile membrilor familiei Piloiu, fraţii Gheorghe, Ilie, Vasile şi Spiridon, sprijiniţi de familia Toma din Moşna. În 2006, pr. Iulian Ababei a fost numit egumen, iar câţiva monahi şi fraţi au venit la schit pentru a vieţui aici. În acelaşi an s-a început construcţia corpului de chilii, unde se află şi sala de mese pentru 150 de persoane, bucătăria şi alte anexe. Din 2008, aşezământul a fost transformat în schit de maici şi a fost numită stareţă monahia Teoctista Ababei.

Pe 20 iulie îşi sărbătoreşte hramul şi aşezământul monahal din comuna Băişoara, judeţul Cluj. Schitul de la Băişoara a luat fiinţă în anul 1995, iar un an mai târziu a primit statutul de mănăstire. La început a fost ridicat un paraclis de lemn, iar mai apoi corpul de chilii. În 1999 s-a început ridicarea unei biserici în stil bizantin, după modelul bisericii Mănăstirii Sinaia.

Mănăstirea Topliţa, judeţul Harghita a fost întemeiată, în anul 1911, de patriarhul Miron Cristea, fiu al acestei aşezări, în perioada când era episcop de Caransebeş. Biserica mănăstirii, declarată monument istoric, a fost construită în satul Stânceni, sub conducerea preotului Gheorghe Ujica împreună cu fii săi, Ioan şi Ştefan, în anul 1847. 

Mănăstirea „Sfântul Ilie Tesviteanul“ Dealu Mare, comuna Coroieni, judeţul Maramureş, este o mănăstire de călugări, înfiinţată în 1991. Ctitorul mănăstirii este arhimandritul Paisie Cosma. Biserica a fost construită din piatră şi cărămidă, pe dealul Gruiul Rotund, între 1991 şi 1993 şi are dotările necesare (apă curentă, curent electric). În incinta mănăstiri, pe lângă biserică mai sunt şi alte construcţii finalizate, precum casa monahală şi clădiri anexe, un altar de vară, un paraclis, o casă muzeu.

Tot în judeţul Maramureş îşi sărbătoreşte hramul şi Mănăstirea Dragomireşti. Alături de hramul „Sfântul Proroc Ilie“, mănăstirea mai sărbătoreşte şi hramul „Naşterea Maicii Domnului“. La această mănăstire se fac pelerinaje, în mod tradiţional, la sărbătorile Izvorul Tămăduirii, de Sfântul Ilie şi la sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului. Biserica veche de lemn a fost clădită în secolul XVIII, în anul 1722 şi a fost mutată la Bucureşti. O altă biserică a fost construită ca vatră de mănăstire în locul numit „Valea Prihodistii“ de monahul Pimen Moldovan, între 1926 şi 1927, dar a fost mistuită de foc în 1949. A treia biserică din lemn a fost ridicată la Arinii Runcului, în vatra satului, prin sârguinţa preotului Codrea Nuţu şi a sătenilor între anii 1951 şi 1957. În jurul acestei bisericuţe s-a format obştea călugărească, în 1990, închegată de ierom. Sofronie Perta, de la Mănăstirea Topliţa. Casa cu paraclis este clădită în 1993, iar icoana de lemn din secolul XVII a Maicii Domnului cu Pruncul, a fost descoperită în cenuşa incendiului din 1949, considerată făcătoare de minuni.

Hirotonirea IPS Ioan ca episcop 

La sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, în 1994, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan, al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, a fost hirotonit episcop la Mănăstirea Topliţa, judeţul Harghita. Liturghia de înscăunare a avut loc în prezenţa unui numeros sobor de ierarhi şi preoţi. La eveniment au luat parte înalţi demnitari de stat, importante personalităţi ale vieţii publice din cele două judeţe şi mii de credincioşi. Pentru activitatea sa în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, prin hotărârea Sfântului Sinod, în şedinţa de lucru din 18-19 iunie 2009, Preasfinţitul Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop onorific.

Slujiri ale ierarhilor din Transilvania

La sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, va resfinţi biserica veche a Mănăstirii Sibiel care îşi sărbătoreşte hramul, apoi va oficia Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi daconi.    

Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sătmarului, oficiază Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi la Mănăstirea Băişoara, judeţul Cluj, cu ocazia hramului.

Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, oficiază  Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie“ de la Albac, judeţul Alba. Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului oficiază Sfânta Liturghie la Mănăstirea Pelişor, judeţul Sibiu, cu ocazia hramului. Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, oficiază Sfânta Liturghie la Mănăstirea Nuşeni, cu ocazia hramului. Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului litrurghiseşte la Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul“ din Dealu Mare, judeţul Maramureş.