Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Atelier de lucru al preoţilor de caritate

Atelier de lucru al preoţilor de caritate

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 27 Ianuarie 2017

Akedia şi variatele forme de manifestare ale acestei boli sufleteşti au fost discutate ieri, 26 ianuarie, în cadrul atelierului la care au participat preoţi de caritate din București și Ilfov. Potrivit statisticilor, această boală a sufletului, specifică omului îndepărtat de Dumnezeu, are o incidenţă atât de mare, încât se află pe locul 2 în lume.

Întrunirea preoţilor a avut loc în sala de conferințe a Spitalului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Ierarh Nectarie” al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Invitatul workshopului, cu titlul „Dimensiunea patologică a akediei ca depresie din perspectivă duhovnicească” a fost pr. conf. univ. dr. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucu­rești. Akedia, a reliefat părintele profesor, este o boală specifică sufletului omului îndepărtat de Dumnezeu, iar această patimă se manifestă prin diferite stări, precum cele de lene, somnolenţă, plictis, descurajare, nemulţumire, negăsirea unui sens, lipsirea de interes în activităţile zilnice, autoreproşul, indiferenţă pentru mântuire.

Akedia este mult mai complexă decât depresia, de aceea cele două stări nu pot fi confundate. „Akedia reprezintă o stare păcătoasă care strică relaţia omului cu Dumnezeu, pe când depresia este o boală care nu atinge imediat relaţia cu Dumnezeu. Părinţii Bisericii făceau distincţie între bolile naturale şi bolile provocate de către demoni, care nu erau considerate ca fiind posedări demonice, ci manifestări somatice şi psihice ale gândurilor rele şi ale ispitelor. Sănătatea psihică se află în echilibru cu sănătatea spirituală şi ele interacţionează armonios. Deoarece akedia se află la limita dintre psihic şi duhovnicesc, considerăm că este nevoie de mult discernământ ca să vedem când este păcat, când nu este o încercare spirituală şi când este depresie”, a precizat pr. Gheorghe Holbea.

Depresia, a mai subliniat pr. Holbea, este o durere emoţională, „un punct nevralgic al iubirii”, a cărei incidenţă o plasează pe locul 2 în lume, după bolile cardiovasculare. „Regina bolilor psihice”, cum mai este denumită depresia, afectează în special cel mai mult pe tineri, iar potrivit statisticilor, în România se află cei mai mulţi tineri depresivi din întreaga Europă.

Akedia nu poate fi vindecată din medicamentaţie, ci doar printr-o disciplinare a voinţei şi a sufletului. „Akedia poate fi biruită doar dacă rămânem în Hristos, în iubirea Sa, fără a fugi, şi acest lucru este posibil deoarece Mântuitorul a rămas în umanitatea noastră fără a Se depărta de ea. Lupta împotriva akediei este foarte importantă pentru că ne ajută să trăim efectiv viaţa. În cele din urmă, akedia se prezintă ca o oportunitate pentru schimbarea radicală a vieţii, pentru devenirea persoanei”, a explicat pr. Gheorghe Holbea.

În cadrul atelierului preoţilor de caritate din spitale a fost prezentat un referat pe tema întâlnirii de către pr. Daniel Ilinca, preot de caritate la Spitalul de Psihiatrie „Eftimie Diamandescu” din Bălăceanca, judeţul Ilfov.