Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Binecuvântare de hram la Mănăstirea Radu Vodă

Binecuvântare de hram la Mănăstirea Radu Vodă

Galerie foto (7) Galerie foto (7) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 29 Mai 2018

Praznicul Sfintei Treimi este și hramul istoric al bisericii mari a Mănăstirii Radu Vodă din București. Anul acesta, în ajun, duminică seara, obștea monahală și credincioșii au primit vizita Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a participat la slujba Pavecerniței Mari unită cu Litia, a rostit un cuvânt de învățătură, iar la final a binecuvântat Altarul de vară al mănăstirii și spațiile muzeale, recent amenajate și restaurate. Credincioșii prezenți au primit din partea Patriarhului României iconițe.

Numeroși cre­din­cioși bucureșteni au participat duminică seara la începutul hramului istoric al Mănăstirii Radu Vodă din Capitală. După săvârșirea slujbei Pave­cerniței Mari unită cu Litia de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureș­tilor, împreună cu un sobor de slujitori, cuvântul de învățătură a fost rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Preafericirea Sa a vorbit despre credința în Sfânta Treime, specifică religiei creștine, și despre relațiile dintre Persoanele Preasfintei Treimi. „Potrivit adevărului din Sfânta Scriptură în care se spune că Fiul și Tatăl una sunt (Ioan 10, 30), adică sunt Persoane distincte, dar formează împreună o unitate desăvârșită, Sfinții Părinți au arătat că Persoanele din Sfânta Treime, așa cum spune Mântuitorul Iisus Hristos, nu sunt Una lângă Cealaltă, ci Una în Cealaltă. Deci, când spune că «Tatăl este în Mine și Eu sunt în Tatăl» (cf. Ioan 14, 10), Mântuitorul vrea să arate că Persoanele Sfintei Treimi Se conțin reciproc și Se dăruiesc reciproc. Ele sunt distincte, dar nu despărțite. Dacă ar fi despărțite, ar fi un triteism, sau am avea trei dumnezei. Dar, pentru că Persoanele au aceeași Ființă Care își are izvorul în Tatăl, sunt distincte, dar nu despărțite, ele se află într-o unitate desăvârșită. Unitatea este dată de Persoana Tatălui, Care este Izvorul Ființei, Una și Aceeași; nu fiecare Persoană conține câte o treime din Ființă, ci fiecare Persoană are conținut întreaga Ființă divină. Unitatea în Sfânta Treime este dată de «perihoreză», un termen grecesc care înseamnă că fiecare Persoană are centrul atenției și al iubirii Sale o altă Persoană, adică fiecare Persoană trăiește în comuniune cu Celelalte și privește spre Celelalte două Persoane. Această «perihoreză» înseamnă că Persoanele Sfintei Treimi Se conțin reciproc, așa cum a tradus cuvântul Olivier Clément, un teolog ortodox francez”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

De asemenea, Preafericirea Sa a reliefat că omul poate înțelege taina Preasfintei Treimi numai prin analogie, deoarece este limitat în timp și spațiu. „Plinătatea fiecărei Persoane
este afirmată ca prezență în Celelalte Persoane. Persoanele Sfintei Treimi, fiind distincte și nedespărțite, nu pot fi gândite de noi decât printr-o analogie, adesea, deoarece noi nu putem gândi în afara timpului și a spațiului, ori în Dumnezeu nu există timp și spațiu, nu există diastază, interval, ci există numai distincție. De aceea, Sfântul Simeon Noul Teolog a spus: «Ce înseamnă că Fiul Se naște din Tatăl și totuși rămâne în Tatăl? Ce înseamnă că Duhul Sfânt purcede din Tatăl și totuși rămâne în Tatăl?» Aceasta înseamnă că Fiul, Care Se naște din Tatăl, este distinct de Tatăl, dar nu despărțit de Tatăl, nu îndepărtat de Tatăl, iar Duhul Sfânt, Care purcede din Tatăl, este distinct de Tatăl și de Fiul, dar nu este despărțit”, a precizat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Daruri și cuvinte de mulțumire

La finalul cuvântului de învățătură, Preafericirea Sa a dăruit Mănăstirii Radu Vodă o cruce de binecuvântare realizată în Atelierele Patriarhiei Române, și mai multe cutii cu tămâie din Oman, iar credincioșilor iconițe. În semn de recunoștință pentru binecuvântare și purtare de grijă, arhimandritul Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii Radu Vodă, a dăruit Preafericirii Sale o icoană cu chipul Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou, ale cărui sfinte moaște se păstrează spre închinare permanentă în biserica mare a așezământului monahal, și un buchet de flori. „Praznicul Preasfintei Treimi este un moment deosebit pentru mănăstirea noastră. Pe lângă faptul că este hramul istoric al mănăstirii, de fiecare dată ne aduce aminte cât de important este să avem o legătură sinceră și curată cu Dumnezeu. Dealul acesta pe care se află mănăstirea este un «Deal al Preasfintei Treimi», după cum îl numim noi, deoarece, de mai bine de 500 de ani, în locul acesta Se slăvește în fiecare zi numele Preasfintei Treimi”, a precizat arhim. Nectarie Șofelea.

Cu prilejul prezenței la hramul istoric al Mănăstirii Radu Vodă, Preafericitul Părinte

Patriarh Daniel a binecuvântat Altarul de vară. De asemenea, Preafericirea Sa a binecuvântat și statuia vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, unde a depus și o coroană de flori. La final, Patriarhul României a inaugurat și muzeul-lapidariu al Mănăstirii Radu Vodă, amenajat pe locul fostelor beciuri ale Casei Domnești de la Mănăstirea Radu Vodă. Vechile clădiri ale Casei Domnești au fost consolidate și restaurate între anii 2015 şi 2017, fiind acum un spațiu istoric și cultural de excepție din Capitală.

Casa Domnească a fost zidită la jumătatea secolului al 16-lea de către Domnitorul Țării Româ­nești Alexandru al 2-lea Mircea și rezidită în anul 1616 de către nepotul său, Radu Mihnea. Ample lucrări de consolidare și restaurare au fost realizate cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, sub supravegherea arhim. Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii Radu Vodă, și cu ajutorul întregii obști monahale.