Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Binecuvântarea Iordanului la Reședința Patriarhală în Ajunul Bobotezei
În Ajunul praznicului Botezului Domnului, în Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșită, după rânduiala tradițională, slujba Ceasurilor împărătești, urmată de Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia praznicului, în cadrul căreia a fost oficiată și slujba Sfințirii Mari a Apei. În continuare, respectând rânduiala tradițională, soborul de slujitori și psalții sfântului lăcaș au mers în procesiune la Reședința Patriarhală pentru binecuvântarea cu apa sfințită a întregului așezământ.
În tradiția ortodoxă, rânduiala Sfințirii Mari a Apei este o slujbă specială, care se săvârșește doar în Ajunul și în ziua praznicului Botezului Domnului, prin care această apă capătă binecuvântarea Iordanului și darul tămăduirii. Anul acesta, slujba Aghesmei Mari a fost săvârșită de soborul de slujitori ai Catedralei Patriarhale, condus de părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh.
În continuare, soborul a mers în procesiune la Reședința Patriarhală, cu icoana praznicului Botezului Domnului și un vas cu agheasmă mare, slujitorii și psalții fiind întâmpinați de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Salonul Sfinților Români.
După intonarea Polihroniului, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a reliefat diferențele dintre agheasma mică și agheasma mare în tradiția ortodoxă. „Există o deosebire între agheasma mare, care se săvârșește doar în Ajunul și în ziua sărbătorii Botezului Domnului, și agheasma mică, aceasta săvârșindu-se în orice zi din timpul anului. Cel care a remarcat deosebirea teologică, deoarece rugăciunile sunt îndreptate spre același scop, anume sfințirea apei, a fost Sfântul Simeon Noul Teolog, care a spus că agheasma mare face referire la reînnoirea sau actualizarea Botezului Domnului în Iordan. De aceea, rugăciunile din această slujbă se referă la puterea Iordanului, prin care Dumnezeu a făcut minuni în mod deosebit fiindcă în apele sale S-a botezat Mântuitorul Iisus Hristos de către Sfântul Ioan. În al doilea rând, agheasma mare este reînnoirea harului propriului nostru Botez, pentru că această apă sfințită la sfârșitul Liturghiei are același har pe care noi l-am primit atunci când ne-am botezat. Astfel, o dată în an, la sărbătoarea Botezului Domnului, ne amintim și de Botezul nostru, prin care am primit calitatea de creștini, fiind înfiați după har în iubirea lui Dumnezeu Tatăl, prin lucrarea Duhului Sfânt, pe baza credinței în Iisus Hristos, Fiul Cel veșnic al lui Dumnezeu”, a spus Patriarhul României.
Totodată, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre însemnătatea „puterii Iordanului”, care este invocată în cadrul slujbei Sfințirii Mari a Apei: „Se cere ca apa aceasta să primească puterea sau binecuvântarea Iordanului. În primul rând, binecuvântarea Iordanului înseamnă sfințirea firii apelor prin faptul că Mântuitorul Iisus Hristos S-a botezat în apele sale cu botezul pocăinței, deși nu avea păcat. A rezultat sfințirea apelor deoarece El este Unul Sfânt și a sfințit pământul prin Nașterea Sa în peșteră, iar prin Botezul Său a sfințit apele. În citirile din Vechiul Testament din Sfânta Liturghie din Ajunul Bobotezei s-a vorbit despre minuni săvârșite de Dumnezeu cu apa Iordanului, acesta devenind un simbol al lucrării lui Dumnezeu, al modificării modului de comportament al firii apei, care în mod normal curge, existând și momente în care apa se retrage. Totodată este arătată și puterea vindecătoare a Iordanului, care a tămăduit un bolnav de lepră. Astfel, când se cere binecuvântarea Iordanului peste apa care se sfințește, se cere pentru noi o binecuvântare deosebită, adică o lucrare minunată a lui Dumnezeu care îi sfințește și îi vindecă pe oameni, care arată lucrarea harului lui Dumnezeu în creația Sa”.
După închinarea la icoana Botezului Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvântat pe cei prezenți prin stropirea cu agheasmă mare, preoții mergând în continuare în fiecare încăpere a Reședinței Patriarhale pentru binecuvântarea prin stropirea cu aceeași apă sfințită.
În această zi premergătoare marii sărbători a Botezului Domnului, la Catedrala Patriarhală a fost sfințită apa din opt recipiente cu capacitatea de 500 l, care a fost ulterior îmbuteliată în sticle de 1 l, aceasta fiind împărțită credincioșilor în ziua praznicului.