„Biserica a susţinut întotdeauna refacerea unităţii naţionale şi consolidarea ei“

▲ Preafericitul Părinte Daniel a participat la expoziţia de documente şi fotografii „27 martie 1918. Arhivele Unirii“ ▲ Expoziţia a avut loc la Institutul Cultural Român din Bucureşti ▲

Institutul Cultural Român (ICR) din Bucureşti, a organizat şi a găzduit ieri expoziţia de documente şi fotografii „27 martie 1918. Arhivele Unirii“. Expoziţia a fost prilejuită de împlinirea a 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

La momentul aniversar au fost prezenţi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, preşedintele Traian Băsescu, precum şi alte personalităţi publice din ţara noastră şi din Republica Moldova.

Evenimentul a fost deschis de Horia Roman Patapievici, care a precizat: „Acum 90 de ani am intrat într-o modernitate care ne-a reîntregit pentru prima oară şi ne-a restituit un destin pe care strămoşii noştri doar îl visau şi pe care, doar cei care, acum 90 de ani, au făcut cu mult curaj aceste lucruri, au apucat să le trăiască“.

Un moment istoric vital pentru poporul român

În continuare, preşedintele ICR a prezentat un document original de la unire şi l-a invitat pe preşedintele ţării să marcheze cu demnitatea sa momentul. „Este un eveniment extrem de important. Pentru prima dată dăm atenţie unui moment istoric vital pentru poporul român, pentru România... Este impresionant câte activităţi culturale organizează studenţii de dincolo de Prut, în centrele universitare în care studiază. Astăzi, evocăm un moment de demnitate al poporului român, în care noi ne-am regăsit pe noi înşine şi care a însemnat piatra de la care a început construcţia României moderne, a României puternice, care avea un cuvânt de spus, în primul rând, pentru ea şi, în egală măsură, pentru vecinii săi“, a spus Traian Băsescu.

Peste 100 de biserici ortodoxe în Basarabia, între 1918-1944

Apoi, cei prezenţi au vizitat expoziţia, după care, la invitaţia domnului Băsescu, Patriarhul Daniel a evocat emoţionantul moment al unirii. „Biserica a susţinut întotdeauna refacerea unităţii naţionale, promovarea şi consolidarea ei. Trebuie să spunem că, din punct de vedere bisericesc, această unire a fost pregătită să se împlinească prin predici, prin rugăciune, prin publicaţii, iar după Unirea din 1918, Biserica Ortodoxă Română a făcut eforturi mari de reorganizare a vieţii Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia. Astfel, între anii 1918-1944, au fost construite peste 100 de biserici ortodoxe româneşti, în Basarabia. Biserica a susţinut această lucrare misionară de consolidare a Ortodoxiei româneşti din Basarabia, pentru că a respectat tradiţia voievozilor, a ierarhilor, a mănăstirilor şi a parohiilor, care au avut un adânc simţământ românesc“, a spus Părintele Patriarh.

În încheiere, domnul Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, şi-a exprimat bucuria participării la acest moment şi dorinţa de a organiza şi alte festivităţi în anii următori.

Evenimentul a fost urmat de un simpozion pe tema unirii, la care au participat istorici de seamă ai României.

▲ Consecinţele Unirii asupra vieţii bisericeşti din Basarabia

La 27 martie 1918, la Chişinău, a avut loc Adunarea Sfatului Ţării, în care s-a adoptat cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu ţara-mamă. Într-un interviu acordat postului de radio Trinitas, pr. conf. dr. Ion Vicovan, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, a vorbit despre urmările pe care actul de la 27 martie 1918 le-a avut asupra vieţii bisericeşti din Basarabia: „Când a revenit la Biserica-mamă, Biserica din Basarabia a fost condusă de Nicodim Munteanu, pe atunci episcop de Huşi, în calitate de locţiitor de arhiepiscop, sub ascultatea Sinodului BOR. A urmat episcopul Gurie Grosu, care a păstorit până în anul 1936, iar după el, această mitropolie a fost condusă din nou de ctre Nicodim Munteanu, de aceasta dată fiind mitropolit al Moldovei, şi de către Cosma Petrovici, episcopul Dunării de Jos. Din anul 1938 până în 1944, a fost condusă de Efrem Enăchescu, cel de-al doilea mitropolit al Basarabiei. Aceasta mitropolie a avut şi două episcopii în componenţă: Cetatea Albă Ismail - cu reşedinta la Ismail, şi cea de Hotin“.

De asemenea, aici a fost şi o Facultate de Teologie, care s-a înfiinţat în 1926, în fruntea căreia a fost numit atunci renumitul teolog, ajuns mai târziu mitropolit al Moldovei, Irineu Mihălcescu. „Această facultate, care aparţinea de Universitatea «Al. I. Cuza» din Iaşi, a functionat până în 1941. Totodată, în Basarabia a funcţionat şi Seminarul «Gavrilescu Bănulescu», reorganizat în 1927, la care s-au mai adaugat încă două seminarii: la Ismail şi la Edineţ“, a menţionat pr. Vicovan.