De sărbătoarea Nașterii Domnului, ierarhii din eparhiile Mitropoliei Munteniei și Dobrogei au săvârșit Sfânta Liturghie la catedralele eparhiale, rugându‑se alături de credincioșii prezenți în număr mare. Cu acest prilej, au rostit cuvinte de învățătură în care au arătat importanţa actului întrupării și Nașterii Fiului lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor.
Biserica Mănăstirii Feleac, la 524 de ani
Biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva" a Mănăstirii Feleac, situată la 7 kilometri de Cluj-Napoca, a împlinit 524 de ani de existenţă. Lăcaşul de cult a fost ridicat în 1488, cu sprijinul Sfântului Ştefan cel Mare. Aici a funcţionat o perioadă şi o episcopie, fiind cunoscute mai multe nume de episcopi care au contribuit la dezvoltarea ei, iar într-o inscripţie de la 1498 se aminteşte şi de o mitropolie. Mănăstirea este amintită documentar în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, mai întâi în anul 1581. Cercetările arheologice din anii 1988-1990 au scos la iveală date principale privind istoria acestui vechi centru monahal.
Biserica are o arhitectură în stil gotic, cu altar poligonal. Aşezământul a fost zidit din piatră, în stilul bisericilor din nordul Moldovei. Pictura murală interioară şi icoanele au fost executate între anii 1760 şi 1765. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand. Tot atunci a fost înălţată turla. În 1991, la dorinţa credincioşilor din Feleac şi a Arhiepiscopiei Clujului, s-a decis reînfiinţarea vechii mănăstiri în imediata vecinătate a bisericii voievodale de la Feleac, astfel încât aceasta să fie cuprinsă în complexul monahal. Pe lângă biserica voievodală, la Feleac mai există o biserică ce poartă hramul Sfintei Treimi, un paraclis cu hramul Sfântului Ştefan cel Mare şi Sfânt, chilii, clopotniţă, dar şi un muzeu.






.jpg)
