Proiectul educațional „Cu Dumnezeu în vers și slovă”, aflat la a IV-a ediție, inclus în Calendarul activităților educative municipale din Bucureşti, s-a desfășurat de-a lungul a șase luni, din decembrie 2025 până în iunie 2026, adunând laolaltă profesori coordonatori, reprezentanți a 57 de școli și licee și 430 de elevi. Luni, 8 iunie, în biserica Parohiei Parcul Călăraşi din Protoieria Sector 2 Capitală a avut loc premierea câştigătorilor.
Biserica Mănăstirii Feleac, la 524 de ani
Biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva" a Mănăstirii Feleac, situată la 7 kilometri de Cluj-Napoca, a împlinit 524 de ani de existenţă. Lăcaşul de cult a fost ridicat în 1488, cu sprijinul Sfântului Ştefan cel Mare. Aici a funcţionat o perioadă şi o episcopie, fiind cunoscute mai multe nume de episcopi care au contribuit la dezvoltarea ei, iar într-o inscripţie de la 1498 se aminteşte şi de o mitropolie. Mănăstirea este amintită documentar în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, mai întâi în anul 1581. Cercetările arheologice din anii 1988-1990 au scos la iveală date principale privind istoria acestui vechi centru monahal.
Biserica are o arhitectură în stil gotic, cu altar poligonal. Aşezământul a fost zidit din piatră, în stilul bisericilor din nordul Moldovei. Pictura murală interioară şi icoanele au fost executate între anii 1760 şi 1765. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand. Tot atunci a fost înălţată turla. În 1991, la dorinţa credincioşilor din Feleac şi a Arhiepiscopiei Clujului, s-a decis reînfiinţarea vechii mănăstiri în imediata vecinătate a bisericii voievodale de la Feleac, astfel încât aceasta să fie cuprinsă în complexul monahal. Pe lângă biserica voievodală, la Feleac mai există o biserică ce poartă hramul Sfintei Treimi, un paraclis cu hramul Sfântului Ştefan cel Mare şi Sfânt, chilii, clopotniţă, dar şi un muzeu.



.jpg)
