Volumul „Românii din Țara Făgărașului, participanți la Primul Război Mondial”, scris de prof. univ. dr. Vasile Tabără și de Radu Tabără, apărut la Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului, a
18 Apr, 2024
Biserica Mănăstirii Feleac, la 524 de ani
Biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva" a Mănăstirii Feleac, situată la 7 kilometri de Cluj-Napoca, a împlinit 524 de ani de existenţă. Lăcaşul de cult a fost ridicat în 1488, cu sprijinul Sfântului Ştefan cel Mare. Aici a funcţionat o perioadă şi o episcopie, fiind cunoscute mai multe nume de episcopi care au contribuit la dezvoltarea ei, iar într-o inscripţie de la 1498 se aminteşte şi de o mitropolie. Mănăstirea este amintită documentar în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, mai întâi în anul 1581. Cercetările arheologice din anii 1988-1990 au scos la iveală date principale privind istoria acestui vechi centru monahal.
Biserica are o arhitectură în stil gotic, cu altar poligonal. Aşezământul a fost zidit din piatră, în stilul bisericilor din nordul Moldovei. Pictura murală interioară şi icoanele au fost executate între anii 1760 şi 1765. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand. Tot atunci a fost înălţată turla. În 1991, la dorinţa credincioşilor din Feleac şi a Arhiepiscopiei Clujului, s-a decis reînfiinţarea vechii mănăstiri în imediata vecinătate a bisericii voievodale de la Feleac, astfel încât aceasta să fie cuprinsă în complexul monahal. Pe lângă biserica voievodală, la Feleac mai există o biserică ce poartă hramul Sfintei Treimi, un paraclis cu hramul Sfântului Ştefan cel Mare şi Sfânt, chilii, clopotniţă, dar şi un muzeu.
